Directoarea Institutului Francez: Am relaționat suita manifestărilor noastre cu problematicile europene de interes pentru Franța

De la 1 ianuarie, Franța exercită, pe o durată de șase luni, a XIII-a Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Prioritățile Franței se reflectă în deviza „Relansare, putere, apartenență”: „Relansare, pentru a permite Europei să sprijine tranziția ecologică și cea digitală; Putere, pentru a apăra și promova valorile și interesele noastre; Apartenență, pentru a construi și dezvolta o viziune europeană comună, prin cultură”.

Într-un interviu acordat cotidianului „Făclia”, directoarea Institutului Francez din Cluj-Napoca, doamna Ioana Costaș, a vorbit despre programul special pentru public care se derulează în prima jumătate a acestui an și acoperă o complexă arie tematică – „de la dezvoltare durabilă la tineret, de la industrii culturale și creative la educație”. Producția culturală din Franța o surclasează pe cea din industria automobilelor, a evidențiat directoarea Ioana Costaș.

Reporter Făclia: Franța a preluat, la 1 ianuarie 2022, pentru o perioadă de 6 luni, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Institutul Francez din Cluj-Napoca susține, de peste trei decenii, programe atractive pentru publicul francofil de toate vârstele din oraș. Și-a consolidat mereu poziția de instituție care focalizează atenția prin alese evenimente culturale. Institutul Francez are dintotdeauna vocația excelenței, dar 2022 a adus un plus de semnificații. În luna martie sărbătorim FRANCOFONIA și la Cluj-Napoca, așa precum se întâmplă în întreaga lume. Ce este inedit în evenimentele care se desfășoară în martie 2022?

Director Ioana Costaș: Anul acesta este absolut special: primele șase luni sunt marcate de Președinția Republicii Franceze la Consiliul Uniunii Europene, perioadă cu un impact evident asupra programului pe care îl derulează Institutul Francez. Pentru această primă jumătate a anului, am relaționat suita manifestărilor noastre cu problematicile europene care sunt de interes pentru Franța: de la dezvoltare durabilă la tineret, de la industrii culturale și creative la educație. Sunt priorități ale Franței cărora le acordăm, în 2022, o atenție specială. Să nu uităm că Institutul Francez din Cluj-Napoca face parte dintr-o rețea națională, iar noi acționăm sincron cu reprezentanțele cu același statut de la București, Iași și Timișoara. Principala noastră misiune este dezvoltarea cooperării franco-române. Dintre proiectele mari pe care le vom derula la Cluj evidențiez seria de dezbateri și ateliere consacrate industriilor culturale și creative. Seria cuprinde patru episoade și este lansată în această lună, a Francofoniei, primul fiind consacrat artelor vizuale și designului, al doilea – jocurilor video, al treilea – muzicii actuale, iar cel de-al patrulea va fi organizat în jurul cinematografiei, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). De ce am ținut atât de mult să realizăm această serie? Pentru că vrem să discutăm la modul concret despre cultură ca industrie, cultura care vinde valoare. Franța este o mare producătoare de cultură: e domeniul care generează beneficii mai mari decât industria automobilelor. Prin urmare, ne dorim să vorbim aplicat, cu experți români, francezi și din Uniunea Europeană despre ce înseamnă strategiile de producție, de vânzare ori de promovare a culturii. În 18 martie vom avea prima dezbatere, la care vor participa experți dragi nouă. Ne bucurăm că vor fi alături de noi, la Cluj-Napoca, directorul Muzeului de Artă Recentă (MARe) din București, Erwin Kessler, apoi un reprezentant al Cité Internationale des Arts din Paris; va veni directorul Școlii de Arte Frumoase din Annecy – École supérieure d’art d’Annecy – , Stéphane Sauzedde; de la Cluj îl vom avea în mijlocul nostru pe decanul Facultății de Arte Decorative și Design a Universității de Artă și Design (UAD), prof. univ. dr. Radu Pulbere, precum și creatori și curatori de artă. Discuțiile vor fi moderate de fostul ministru al Culturii (mai 2016-ianuarie 2017), Corina Șuteu, și vor aborda teme referitoare la artele vizuale și design. Dezbaterile vor fi urmate de ateliere de lucru. Să vă spun la ce ne-am gândit: odată terminate studiile universitare la UAD, mulți dintre absolvenți își caută un alt drum decât cel pentru care au menirea în viața lor. Aceste ateliere sunt organizate tocmai pentru ca tinerii creatori să poată parcurge etape ale profesionalizării. E vorba, în fapt, de o completare a curriculei școlare. Primul atelier va fi moderat și animat de Ami Barak, critic de artă franco-român, lector la Universitatea Paris 1 Sorbona. Vorbim, așadar, de proiectul far din programul nostru menit să marcheze, aici, la Cluj-Napoca, Președenția Franței la Consiliul Uniunii Europene.

Reporter Făclia: În luna aprilie, vor avea loc Întâlnirile Europene din Transilvania…

Director Ioana Costaș: Cele trei teme din acest an ale Întâlnirilor Europene din Transilvania, care vor avea formatul unui hackathon on-line – adică a unui concurs de idei -, sunt de o importanță deosebită. E vorba de regenerare urbană, mobilitate și planificare. Ne dorim ca soluțiile identificate să fie implementate.

Toate aceste proiecte sunt gândite în strânsă colaborare cu Franța și menirea lor este aceea de a reuni, în dialog, experți, autorități, actori, companii și societatea civilă tocmai pentru a găsi soluții și a derula proiecte care să fie purtătoare ale ideii de dezvoltare durabilă.

Reporter Făclia: Programe destinate tinerilor?

Director Ioana Costaș: E un întreg capitol. Și la nivel național și la nivel local tinerii sunt o prioritate pentru Institutele Franceze din România. Fie că vorbim de cursurile organizate de noi, de atelierele pentru copii și adolescenți, fie de proiecte extinse, precum „Forumul tinereții – Le forum de la jeunesse”, care s-a derulat în luna februarie, la nivel național, și în care s-a discutat despre inițiative civice ale tinerilor, despre antreprenoriatul lor. Stimulăm aceste inițiative. Ambasada Franței la București, precum și noi, aici, la Cluj-Napoca, susținem aceste proiecte, inclusiv financiar, prin concursuri de idei și prin granturi, tocmai pentru a crea o bază critică și de acțiune, sustenabilă pe termen lung.

Reporter Făclia: Cât de implicați sunt tinerii clujeni în programele derulate de Institutul Francez?

Director Ioana Costaș: Pentru noi cooperările educative și universitare sunt esențiale. Una dintre colegele noastre se ocupă exclusiv de acest domeniu. Constatăm, de câțiva ani buni, o creștere a interesului tinerilor, tocmai pentru că avem oameni dedicați acestui sector. Ne străduim să fim mereu „très à l’écoute” (foarte receptivi), să-i ascultăm, să aflăm ce-și doresc ei de la noi în primul rând. În raport cu propunerile lor, elaborăm proiecte sau acțiuni în care ei să fie participanți. Nu dorim ca relația nostră să se rezume la ofertă, vrem implicarea tinerilor, totul să fie interactiv, cu multe concursuri, cu numeroase propuneri de ateliere. Institutul Francez e intens urmărit pe rețelele de socializare.

În 5 martie a avut loc, la Cafeneau „Insomnia” de pe strada Universității, o dezbatere pe tema libertății presei, cu referiri la pandemia Covid, precum și la actuala situație din Ucraina. Acest eveniment organizat în cadrul Președinției Franceze a Consiliului Uniunii Europene, derulat sincron în peste 30 de orașe de pe continent, sub titlul „Café Europa 2022”, a prilejuit un valoros schimb de idei privitor la fenomenul „fake news”, fenomenul știrilor false. La Cafeneaua „Insomnia”, la dezbaterea moderată de conf. univ. dr. Ciprian Mihali de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), au luat parte jurnalista Codruța Simina, profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş de la UBB, lector univ. Constantin Trofin de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a UBB, Antoniu Bumb, activist de mediu, membru al grupului „Declic”, și Cosmin Pojoranu, director de comunicare al organizației neguvernamentale „Funky Citizens” și co-fondator „Factual.ro”.

În paralel cu aceste dezbateri la care participă jurnaliști, cadre didactice universitare, experți, am organizat un atelier de jurnalism independent pentru adolescenții de la Liceul „Onisifor Ghibu”. Tinerii se familiarizează în acest cadru cu tehnicile de detectare a știrii false, a „fake news”-ului, și vor deprinde modul util de navigare într-un noian de informații. Astfel de ateliere sunt extrem de actuale, cu totul necesare.

Dorim să arătăm că Francofonia este adaptată zilelor pe care le trăim, este conectată cu nevoile cotidiene. Aș zice că este o Francofonie Cool, bună, și nu o abstracție.

Vom organiza și un atelier cuceritor – „Să descoperim Franța de peste mări” -, în 11 martie, la Mediatecă. Atelierul va fi animat de studenți francezi care provin din Guadeloupe și sunt membri ai Alianței Studenților de Peste Mări, active la Cluj-Napoca. Ce învățăm în astfel de ateliere? Cum să fim toleranți, cum să-l descoperim pe celălalt, cum să legăm prietenii. Desigur, mobilizăm la astfel de acțiuni și studenții clujeni.

Reporter Făclia: Sunteți primul director român din întreaga istorie a institutelor franceze din România. Și mai ales sunteți o prezență feminină dinamică, imposibil de oprit până când nu încheie cu bine un proiect asumat. Am putea vorbi, la Institutul Francez din Cluj-Napoca, de o strategie feminină în planul de acțiune?

Director Ioana Costaș: Nu știu dacă putem vorbi neapărat de o strategie feminină. Cred că am putea releva, mai degrabă, o atenție specială pentru incluziunea femeii și pentru egalitatea de șanse. Sunt în firescul preocupărilor noastre prevenirea și combaterea discriminării, a violenței împotriva femeii. Avem acțiuni dedicate acestor cauze. În această lună, prima expoziție din spațiul nostru „La Cave” va fi realizată de studente de la secția de design textil a Universității de Artă și Design, tocmai pentru a arăta că tinerele artiste au o remarcabilă putere creativă. Sunt apropiate în privința viziunii, dar fiecare lucrare convinge pe deplin asupra unui talent cert. Atunci când montăm un proiect la Cluj suntem atenți să avem cel puțin o prezență feminină, mai multe dacă se poate. Preferabil este să existe o paritate masculin-feminin.

Pentru mine personal, este foarte important să existe o strategie per ansamblu. În acești doi ani am urmărit niște direcții cheie – dezvoltare durabilă, tineret, industrii culturale și creative. Aceste direcții au fost necesare pentru consolidarea strategiei, dar ea trăiește doar când există un plan de acțiune urmărit îndeaproape și implementat. Prin urmare, este foarte important pentru noi ca pe lângă strategie să avem planuri de acțiune. Colaborarea cu Franța, favorizarea și stimularea schimburilor este esențială pentru programe de succes.

În 2021, am sărbătorit 30 de ani de existență a Institutului Francez la Cluj-Napoca. În anul afectat de multele restricții impuse de pandemia cu Covid, proiectul nostru emblematic a fost „Proches. Brisons les murs – Apropiaţi. Spargem zidurile”, un proiect de artă stradală, pentru a aniversa, într-o manieră inedită, 30 de ani de existență prosperă a Institutului, dar şi 30 de ani de înfrățire între orașele Cluj-Napoca și Nantes – capitala Regiunii Pays de la Loire. Am realizat un schimb de artiști Cluj-Nantes, care au lucrat două mari fresce, una în orașul francez, pe un bloc de locuințe de 14 etaje, și o alta la Cluj-Napoca, în centrul urban. Dincolo de schimburile de artiști, dincolo de consolidarea relațiilor între autoritățile franceze și române, mesajul pe care noi am vrut să-l transmitem a fost că se poate realiza o apropriere în sine între comunități, că există o solidaritate și dincolo de pandemie. Zilele pe care le trăim acum, cu Ucraina, ne demonstrează că în orice criză, fie sanitară, fie cu nefericită implicare militară, trebuie să fim solidari. Este și mesajul pe care îl transmitem în Luna Francofoniei: Francofonia este solidară, este a fraternității, a valorilor umane. Nu ne referim doar la principii general valabile, e vorba de acțiune concretă.

Spre finalul lunii, mai exact pe 23 martie, am programat o întâlnire literară cu romanciera și actrița Geneviève Damas, din Belgia. Trei dintre romanele sale, respectiv „Fericire”, „Bluebird” și „Patricia”, au fost publicate în limba română la cunoscuta Editură clujeană „Casa Cărții de Știință”. Întâlnirea cu scriitoarea va fi și ocazia de a lansa versiunea în limba română a cărții sale „Fericire” apărută recent, în traducerea Alinei Pelea.

Și trebuie să subliniez că desfășurăm numeroase proiecte cu profesorii Catedrei de Limba și Literatura Franceză a Facultății de Litere a UBB, tocmai din dorința de a avea un „environement français  – o ambianță franceză”, cu acțiuni comune, pentru a performa împreună. Este foarte important să lucrăm într-o logică de parteneriat. Ne bucurăm de colaborarea de lungă durată cu experimentatul corp profesoral al UBB. Avem și proiecte de stagiu și de voluntariat cu Facultatea de Litere. Am extins astfel de proiecte și cu alte universități. Sunt numeroși tinerii care colaborează cu noi fie în proiecte de voluntariat, fie ca stagiari. Altfel spus, profesionalizăm tinerii odată cu noi.  

Acțiunile noastre nu se derulează doar la Cluj-Napoca. Institutul Francez are 9 județe în raza sa de acțiune. De fapt, organizăm evenimente în întreaga Transilvanie. Un proiect de suflet pe care l-am realizat în urmă cu doi ani, în parte afectat de pandemia cu Covid, a fost un turneu al voluntarilor din Dijon – oraș înfrățit cu Cluj-Napoca. A fost un turneu cu acțiuni interactive, ludice, cu copii de diferite vârste. Am încercat să îi sensibilizăm pe cei mici în opțiunea de a învăța limba franceză. Pe de altă parte, am dorit să avem relații mai strânse cu profesorii de limba franceză din județe. Genul acesta de proiecte a fost foarte bine primit de părinți, profesori și copii. E interesant când un nativ din Franța vine la o oră de franceză la o școală dintr-un oraș transilvănean și împărtășește idei și experiențe profitabile.

În ultimii doi ani am reușit să renovăm și reconvertim 80% din spațiile în care ne desfășurăm activitatea. Și Mediateca a devenit un „espace vivant – un spațiu viu”, mai primitor, mai prietenos, al Institutului Francez. De asemenea, clădirea în care sunt sălile de cursuri a fost supusă unor transformări binevenite. La rândul ei, structura informatică a fost adusă la zi. Au fost investiții substanțiale dar cu cele mai bune efecte.

Carmen Fărcașiu