“Diplomația română și Marea Unire”

Expoziția “Diplomația română și Marea Unire”, realizată de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, este centrată pe prezentarea contribuției diplomației române la îndeplinirea acestui obiectiv fundamental al statului și națiunii române, de la declanșarea Primului Război Mondial până la încoronarea Suveranilor României Mari, la Alba-Iulia.

Expoziția cuprinde o selecție de copii în format digital după documente diplomatice, fotografii și reproduceri din presa epocii, tratatele de pace semnate de România, păstrate în Arhivele Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, dintr-o perspectivă inedită asupra ilustrării succesiunii evenimentelor istorice. Pe lângă documente privind principalele acțiuni diplomatice și fotografii cu reprezentanții diplomației românești, publicul va putea vedea și imagini înfățișând familia regală pe frontul Marelui Război, cu reîntoarcerea suveranilor în București, în luna decembrie a anului 1918, din perioada tratativelor de pace de la Paris din 1919-1920, dar și de la încoronarea de la Alba Iulia din 1922.

Diplomația a avut un dublu rol, de pregătire și susținere a efortului de război, urmat apoi de negocierile pentru desfășurarea Conferinței de Pace de la Paris și încheierea celor mai importante acte internaționale pe parcursul anilor 1919-1920.

Pe fondul dezagregării celor două imperii multinaționale și al proclamării dreptului popoarelor la autodeterminare au avut loc hotărârile plebiscitare pentru unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia. Desăvârșirea unității naționale a tuturor românilor s-a făcut prin efortul comun al poporului român din timpul războiului, incluzând armata, diplomația, elita politică și Casa Regală, atât al românilor din Vechiul Regat cât și al celor din provinciile istorice aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei și Rusiei.

Bazându-se pe realitățile rezultate în urma disoluției marilor imperii multinaționale, precum și pe principiile formulate de Woodrow Wilson, în decursul anului 1918, reprezentanții statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând principiile autodeterminării dar și protecției minorităților naționale. Unirea tuturor românilor din provinciile istorice nu a fost o creație artificială a sistemului de pace de la Versailles sau o recompensă pentru participarea la război alături de Antantă, Tratatele de Pace de la Paris consacrând în plan internațional realitățile obiective de la sfârșitul Primului Război Mondial.

După consacrarea internațională a Marii Uniri din 1918, prim ministrul Ion I.C. Brătianu, de comun acord cu Regele Ferdinand, a adus în planul vieții publice problema încoronării, fiind aleasă Alba-Iulia ca loc simbolic de desfășurare. Încoronarea a avut la 15 octombrie 1922, în noua catedrală ortodoxă, în prezența membrilor Parlamentului, ai Guvernului, ai conducerii Armatei și mai multor invitați de marcă din țară și străinătate, precum și a peste 30.000 de simpli participanți. În mod simbolic, acest eveniment a încheiat procesul de formare al României moderne, început prin revoluțiile de la 1821 și 1848, continuat de Unirea Principatelor de la 1859, obținerea independenței de stat din 1877 și intrarea în război alături de Antantă din 1916.

În contextul aniversării, în 2022, a 160 de ani de la crearea Ministerului Afacerilor Externe al României, acest demers rememorează unele dintre cele mai importante momente și figuri emblematice ale diplomației române, care a funcționat în permanență în serviciul națiunii, contribuind la realizarea obiectivelor politice românești, fiind totodată un mijloc indispensabil pentru a pune în practică și a susține interesele naționale în conjuncturi internaționale adesea adverse.

Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Academice Clujene de către Institutul de Istorie „George Barițiu”, Centrul de Studii Transilvane și Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca.