„Din păcate, observăm o scădere a vârstei de la care tinerii încep să consume droguri”

Mai mulţi parlamentari PSD propun, într-o iniţiativă legislativă depusă la Parlament, incriminarea consumului de droguri şi etnobotanice şi în cazul minorilor şi creşterea pedepselor pentru vânzarea sau distribuţia de droguri minorilor.
Potrivit statisticilor, 14% dintre elevi şi studenţi au declarat în 2019 că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% dintre elevi şi studenţi au spus că au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună.

Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Parlamentarii liberali de la Cluj susțin inițiativa, în timp ce reprezentanții opoziției atrag atenția asupra punctelor slabe ale acesteia.

Deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan, spune că este implicat în organizarea unei dezbateri unde să fie aduși toți factorii interesați și implicați astfel încât să se găsească cele mai bune soluții pentru a reduce consumul de droguri, în special în rândul tinerilor.

„Așa cum am mai declarat public, creșterea consumului de droguri în România, în special în rândul tinerilor se află în vizorul Comisiei de apărare din Camera Deputaților. Din păcate observăm și o scădere a vârstei de la care tinerii încep să consume droguri, ceea ce este și mai alarmant.

“Consider oportun orice demers de combatere a exploziei situațiilor de consum de droguri din România, mai ales în cazul celor mai vulnerabili”, a afirmat, la rândul său, deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin.

„La o primă privire proiectul mi se pare bun. Însă el tratează strict efectele și manifestările finale, iar nu cauzele. Se recunoaște în mod clar că situația este scăpată de sub control, mediul tinerilor a devenit foarte propice dezvoltării traficului și consumului de droguri de toate categoriile. Și asta chiar și în interiorul și proximitatea școlilor.

Noi putem merge înainte, cu un scop strict de imagine politică, tratând doar cauzele prin creșterea câte puțin pedepselor dar fără un efect real în practică. Tinerii care ajung să consume droguri nu trec doar printr-o perioadă rebelă specifică vârstei, ci suferă o criză gravă. Această criză este cauzată de lipsa educării în spiritul valorilor perene, de dezintegrarea familiilor, de erodarea programatică a credinței creștine, necunoașterea modelelor istorice, expunerea excesivă mediului virtual din pruncie. Toate acestea generează o criză interioară, o lipsă de perspectivă chiar și pentru cei care reușesc să aibă performanțe școlare și profesionale. Remediul real este revenirea în educație și cultură la valorile tradiționale.

În plus, sunt informații că susținerea politică, guvernamentală a celor din poliție care au ca sarcină lupta împotriva drogurilor nu este la nivelul normal. Adică sunt grupuri de persoane corupte care subminează funcționarea normală a poliției. Pentru că altfel nu am avea nivelul actual al consumului de droguri între tineri, dar nu numai‘, a spus deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa.

Ce mai cuprinde proiectul

Concret, proiectul prevede măsuri educative neprivative de libertate, potrivit art. 114 al. 1 şi art, 115 al.1 din Codul Penal, pentru minorii cu vârsta între 14 şi 18 ani care săvârşesc pentru prima dată infracţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept. Pentru minorii care săvârşesc în mod repetat aceste infracţiuni se aplică art. 114, alin (2) Cod Penal şi se pedepseşte cu închisoarea de ia 3 luni la 1 an sau cu amendă.

Aceleaşi pedepse se aplică minorilor şi în cazul infracţiunilor de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.

Proiectul prevede şi modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în sensul că lista cu toate substanţele psihoactive va fi actualizată la un interval de 3 luni de la formularea propunerii de modificare.

Proiectul mai introduce definiţiile pentru substanţa psihoactivă nouă şi pentru preparat. În acest sens, substanţa psihoactivă nouă reprezintă o substanţă în formă pură sau într-un preparat, care nu face obiectul Convenţiei unice a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, şi nici al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra substanţelor psihotrope din 1971, dar poate prezenta riscuri pentru sănătate sau pentru societate similare cu cele prezentate de substanţele cuprinse în convenţiile menţionate. Totodată, preparatul este un amestec care conţine una sau mai multe noi substanţe psihoactive.

Totodată, actul normativ prevede introducerea unui nou text în Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Potrivit acestuia, „fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept, operaţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere pentru consum propriu, ori alte operaţiuni privind circulaţia cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

Anca M. COLIBĂȘANU