Deșeurile, soluția pentru independența energetică a Clujului

Lumea civilizată este într-o continuă căutare de soluții care să aducă reducerea poluării și tehnologii care să transforme deșeurile menajere în beneficii pentru populație. Beneficii care înseamnă reconversia gunoaielor în energie, înseamnă sume uriașe de bani care pot fi folosite de administrațiile locale în beneficiul comunităților, și nu în ultimul rând de scoaterea din circuitul poluant al unor cantități impresionante de deșeuri. În România, acest lucru n-a fost atractiv pentru nimeni în ultimii zeci de ani, preferându-se cheltuirea unor sume enorme pentru depozitarea deșeurilor, și nu pentru obținerea unor profituri din acestea.

Bucureștiul a găzduit, miercuri, Conferința Națională „România Inteligentă – Managementul deșeurilor de la sursă de amenzi, la resursă și profit”, organizată de către postul de televiziune Antena 3, în cadrul căreia reprezentantul Consiliului Județean Cluj a lansat în dezbatere valorificarea energetică a deșeurilor și în țara noastră. Cu această ocazie, Mariana Rațiu, directorul executiv al Direcției de Investiții din cadrul CJ Cluj, a afirmat că instituția ia în calcul implementarea unui proiect pentru valorificarea energetică a gunoaielor.

Dacă ar fi pus în practică, ținându-se cont de cheltuielile uriașe suportate de operator cu depozitarea celor 261.000 de tone de deșeuri existente deja aici, acest proiect ar revoluționa activitățile de valorificare a deșeurilor în România.

Concret, dacă vorbim de un tarif de operare a deșeurilor de 169 lei/tonă, asta înseamnă că, la cantitatea totală de 261.000 tone existentă astăzi în CMID, se cheltuie circa 43 de milioane de lei. Ce intenționează, deci, cei de la Consiliul Județean Cluj? în loc de cheltuirea acestei sume pentru depozitarea gunoaielor, una care va mai crește odată cu noul tarif impus de viitorul operator, să se investească mult mai puțini bani pentru achiziționarea de stații prevăzute cu tehnologii de valorificare energetică a acestora. Din profitul rezultat astfel s-ar putea obține sume fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro, bani care ar putea fi folosiți, prin introducerea energiei rezultate în sistemul energetic, pentru alimentarea unui oraș cu sute de mii de locuitori, fie pentru construcția de drumuri, școli sau spitale.

Soluția pare una fezabilă și la îndemână, mai ales în condițiile în care Clujul produce lunar 16.000 de tone de deșeuri, și dacă s-ar continua cu depozitarea acestora, în scurt timp, ar fi nevoie de construirea unei noi celule de genul celei existente în CMID, lucru care s-ar transpune în noi cheltuieli impresionante.

Profit, în loc de cheltuieli

„Astăzi în celulă avem peste 261.000 de tone de deșeuri. Cei de la rampa temporară care au asigurat serviciul de depozitare și de transfer, RADP, are 224.000 de tone, iar fostul operator local privat are și el peste 80.000 de tone. Toată această cantitate, practic, va trebui relocată. O parte este deja în CMID, urmând ca și cu cealaltă cantitate să se procedeze la fel. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din celulă se va umple cu aceste deșeuri. Astfel, această problemă ne determină să găsim în regim de urgență tehnologii de valorificare energetică a deșeurilor.

Pot să vă spun că împreună cu actualul operator am făcut niște demersuri, și eu personal am purtat discuții cu foarte mulți furnizori de tehnologii de valorificare energetică din Italia, Elveția, dar și de la noi din țară. Chiar la sfârșitul anului trecut am vizitat o stație pilot de acest gen, care dacă se dovedește că va face ce ne-a fost prezentat, pentru noi va însemna o revoluție.

Ca să vă dau un singur exemplu: cantitatea de deșeuri care este astăzi în CMID, acele 261.000 de tone, care practic costă operatorul 169 lei pe tona de depozitare, dacă am trece-o prin această stație de valorificare, am obține, și nu vreau să pară suma fabuloasă dar asta ne-a ieșit din calcule, undeva la 216.00 MW/h energie, respectiv 52 de milioane de euro. Adică, cu alte cuvinte, în loc să cheltuim bani pentru depozitare, haideți să facem ca prin astfel de deșeuri să obținem bani pentru construcția de școli, de spitale, pentru drumuri, sau, de ce nu, să obținem o independență energetică. Adică, putem să dăm energia în sistem către spitalele noastre, către școli, către stadioane sau iluminatul public. Adică am putea folosi aceste deșeuri, să le valorificăm, în loc să cheltuim aceste sume imense pentru depozitare. Totuși, deșeul este o materie primă, trebuie să ne schimbăm un pic optica din acest punct de vedere.

Aceasta a fost și discuția pe care am avut-o la începutul anului cu președintele Consililiului Județean, Alin Tișe, care ne-a cerut să căutăm soluții să nu mai depozităm, ci să valorificăm această resursă. Gândiți-vă că noi am pierdut foarte mult timp cu acest depozit, ne-am confruntat cu alunecări de teren, cu furturi de pământ și așa mai departe. Ce înseamnă asta? Dacă nu găsim o sursă de valorificare, fie cu viitorul operator al CMID-ului, fie noi la nivel local, vom fi obligați ca în scurt timp să construim o nouă celulă, lucru care ar însemna din nou costuri imense.
Din ce am discutat cu acel producător, investiția ar costa undeva la 20 de milioane de euro, dar repet, m-am referit doar la cantitatea existentă acum în CMID. Gândiți-vă ca, lunar, intră aici 16.000 de tone de deșeuri produse în Cluj. Deci, varianta de care vorbesc mi se pare absolut fantastică, pentru că, dacă realmente se va dovedi fezabilă, ea trebuie obligatoriu implementată.

Clujul, de exemplu, ar putea avea independență energetică din deșeuri dacă vom reuși să implementăm acest proiect. Trebuie să ne schimbăm această optică de a vedea deșeurile ca ceva ce ne repugnă, să le privim ca pe o materie primă, ca pe ceva valoros”, a spus Mariana Rațiu, la conferința amintită.

Energie pentru un întreg oraș, sau bani pentru investiții

Într-adevăr, dacă ținem cont că, în România, o famile consumă anual o cantitate de energie de circa 3 megaWatt/h, și dacă din cele 261.000 de tone existente acum în CMID-ul de la Cluj s-ar obține o cantitate de 216.000 megaWatt/h, împărțind la 3, cantitatea folosită de o familie pe an, ar rezulta că energia obținută din valorificarea energetică doar a deșeurilor existente acum în celula CMID, ar putea alimenta nu mai puțin de 72.000 de locuințe. Ca să nu mai vorbim că din banii obținuți din vânzarea energiei rezultate din valorificarea deșeurilor s-ar putea obține circa 30 de milioane de euro, bani din care s-ar putea construi de la zero, de exemplu, peste 270 de kilometri de drumuri, fapt care, dacă ar fi extins la nivel național, ar putea rezolva problema finanțării de autostrăzi. Și exemplele ar putea continua cu ridicarea de școli, spitale etc, aplicarea acestei soluții însemnând practic o sursă uriașă de bani la dispoziția autorităților locale.

Energia din gunoaie, ignorată de România

Participant la conferință, ministrul mediului, Tanczos Barna, a apreciat inițiativa venită de la Cluj și a declarat că încurajează realizarea unor astfel de investiții.. „România a pornit acum zece ani pe un drum al depozitării, pe un drum al sortării și devierii de la groapă într-o anumită măsură, fără a avea această viziune de valorificare energetică cuprinsă în soluțiile de atunci. Unde am ajuns după 10-15 ani de strategii și politici în domeniul gestionării deșeurilor? Suntem în punctul în care am ajuns să avem din ce în ce mai mari cantități de deșeuri valorificabile, și avem prea puține soluții. Asta e situația.

Nu vreau să arăt cu degetul înspre cineva, nici spre predecesori, nici spre partide, nici spre primari, dar e momentul să conștientizăm faptul că soluțiile, de cele mai multe ori, se implementează la nivel local și regional. Au existat finanțări de zeci de milioane de euro în sisteme de colectare-tratare, în sisteme de sortare și depozitare, dar de fiecare dată a lipsit această valorificare energetică”, a spus și ministrul mediului, Barna Tanczos, la conferință.

„Avantajele acestor tehnologii sunt uriașe”

„Avantajele acestor tehnologii sunt uriașe. În primul rând, scoatem din circuitul de infestare a țării cantități enorme de deșeuri care sunt poluatori nemijlociți, uriași. Apoi, putem să scoatem gazul sintetic care poate fi folosit în diverse moduri, în principal și imediat se poate folosi pentru energia termică și energia electrică. Se pot ilumina localități întregi cu acest tip de energie, care poate fi cu 5-7 la sută mai ieftină decât ceea ce avem pe piață astăzi, sau chiar mai mult. Nu descoperim noi apa caldă, ar fi ceva normal într-o țară normală”, a declarat, pentru ziarul Făclia, vicepreședintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor, Ionel Ciuclea, și președintele societății care va opera la CMID Cluj.

CMID-ul, finalizat peste câteva luni

Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din Cluj (SMID) a costat 468,2 milioane lei, din care contribuția Uniunii Europene a fost de 188 milioane lei, în timp ce contribuția de la bugetul Consiliului Județean s-a ridicat la 279,4 milioane lei. În acest moment, la CMID este finalizată doar celula care, în prezent, funcționează în baza unui contract temporar încheiat cu un operator local. Zona tehnică a Centrului este realizată în proporție de 92 la sută, în acest moment lucrându-se la optimizarea părții de instalații, și se estimează că lucrările vor fi finalizate undva în lunile mai sau iunie ale acestui an. De asemenea, la începutul săptămânii viitoare, la sediul CJ Cluj, va fi semnat și contractul cu noul operator al CMID Cluj, atribuit în urma unei proceduri competitive.

Sandu MUREȘAN