„Deprofesionalizarea Poliției”, explicația la numărul mare de AN-uri la Cluj-Napoca

Fostul polițist clujean Sorin Rus, care a condus Serviciul Poliției Rutiere Cluj și a activat și ca ofițer de cercetare penală, pune numărul mare de infracțiuni cu autori necunoscuți înregistrat anul trecut la Cluj-Napoca pe seama faptului că Poliția se confruntă cu un mare deficit de resursă umană, dar și pe lipsa de acces la noile tehnologii care, în opinia sa, ar permite obținerea de informații importante pentru soluționarea dosarelor.

Cms sef (r) Sorin Rus

În primul rând, Poliția e decimată. Sunt foarte mulți polițiști noi care învață. Se fac cercetări la fața locului, se înregistrează dosare iar ca să le soluționezi trebuie să muncești, să ai acces la niște instrumente inteligente”, a spus Sorin Rus. Fostul polițist a precizat că anchetatorii din IPJ Cluj nu au acces la camerele de luat vederi ale municipalității, iar pentru a obține informații de pe aceste camere polițistul trebuie să stea ore întregi să urmărească și să caute singur în condițiile în care acest lucru s-ar putea face online.

El a precizat că deficitul de polițiști e destul de mare, lucru care îngreunează efectuarea cercetărilor și identificarea făptașilor.

Zece polițiști trebuie să muncească la fel ca 20 de oameni. Dacă tot fac ore suplimentare, ar trebuie să le mărești salariile cu diferența aferentă celor 10 care lipsesc, însă nu se întâmplă”, a spus Sorin Rus.

El a menționat că un alt factor care a favorizat creșterea faptelor penale la Cluj-Napoca e legat de faptul că populația nu este destul de pregătită pentru starea infracțională. ”Multă lume își lasă bunurile de valoare la vedere, sunt neglijenți și își lasă casele deschise, se lasă înșelați foarte ușor pe rețelele sociale, la cumpărături online”, a menționat Rus.

Întrebat cum explică faptul că în trecut procentul de fapte cu autori necunoscuți nu depășeau 50 la sută din totalul cauzelor și că făptașii puteau fi identificați fără atâtea mijloace tehnice, Sorin Rus a spus că rezultatele de atunci erau date de faptul că polițiștii aveau multă experiență și cunoșteau foarte bine zonele în care patrulau. „Aveau acces la oameni, se lucra pe grupuri infracționale, se lucra tot timpul, se analizau toate aspectele. Nu știu acum dacă se mai face acest mod de analiză, ce se mai analizează și cum se mai formează oamenii. Oricum, Poliția s-a deprofesionalizat, s-au desființat structurile de cercetări penale, s-au făcut niște experimente în Poliție, iar noi acum constatăm exact efectele”, a explicat Sorin Rus.

În sistemului de supraveghere extrem de extins în municipiul Cluj-Napoca, rata criminalității sesizate a crescut anul trecut cu aproape 10 a sută. Potrivit datelor prezentate de Poliția municipală, în 2022 au fost înregistrate 8878 de infracțiuni, mai mult cu 778 față de 2021. Dintre acestea, 72 la sută (6393) sunt infracțiuni judiciare, 7,37 la sută (654) sunt infracțiuni economico-financiare iar 20,62 la sută (1831) de altă natură. Ce e și mai îngrijorător e că mai mult de jumătate din cele 8878 de infracțiuni înregistrate în Cluj-Napoca și în comunele arondate au autori necunoscuți.

La nivelul municipiului a fost implementat un sistem de supraveghere video monitorizat prin Dispeceratul poliției locale. Acest sistem cuprinde 796 de camere video și este funcțional în locurile publice, la intrarea în instituțiile învățământ cât și pe principalele artere de circulație, punctele principale din oraș și la ieșirile de municipiu.
Sistemul de supraveghere video este util în identificarea unor autori de infracțiuni (reclamate inițial cu autori necunoscuți), în soluționarea unor evenimente rutiere, dar și în dirijarea echipajelor de poliție sau mixte în locațiile unde s-a constatat necesitatea intervenției acestora. Pe lângă sistemul de monitorizare video deținut de primărie, în oraș sunt numeroase camere de supraveghere deținute de firme private, persoane fizice sau alte instituții.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut