De ce 15 martie NU trebuie sărbătorit de români

Izbucnirea la 15 martie 1848 a revoluţiei maghiare la Pesta a generat frământări și temeri în rândul elitei româneşti din Transilvania, deoarece programul revoluţionar maghiar prevedea la articolul 12 unirea Transilvaniei cu Ungaria. Pentru români, populaţia majoritară a provinciei, nu erau suficiente promisiunile de libertate individuală şi de progres pe care le oferea programul revoluţiei din Ungaria.

Românii, care nu se bucurau de reprezentare în organele legislative şi executive ale provinciei, doreau, recunoaşterea limbii şi a naţionalităţii lor, drepturi egale cu ceilalţi locuitori. Or, aceasta nu se putea realiza prin includerea Transilvaniei într-o Ungarie, în care urmau să existe o singură naţiune şi o singură limbă oficială, cea maghiară.

Concomitent, elita românească a decis prin programul Revoluţiei Române, formulat în 16 puncte, la a doua adunare naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai, să obțină independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania. Punctul 16 prevedea convocarea unei adunări constituante a provinciei, în care să fie reprezentate toate naţiunile (inclusiv românii), unde să se discute problema unirii Transilvaniei cu Ungaria. Nesocotind programul Revoluţiei Române, Dieta nobiliară întrunită la Cluj (în care românii nu aveau nici un reprezentant ales) a decis, la 29 mai 1848, unirea necondiţionată a Transilvaniei cu Ungaria. Intransigenţa nobilimii maghiare şi represiunea declanşată împotriva românilor au determinat convocarea la Blaj, între 3/15 şi 16/28 septembrie 1848, a unei noi adunări naţionale, la care au participat circa 60 000 de oameni, de astă dată mulţi înarmaţi, respingându-se încorporarea Transilvaniei la Ungaria. S-a început, pe cale revoluţionară organizarea administrativă şi militară a Transilvaniei pe baze democratice.

Comitetul Naţional Român de la Sibiu a îndrumat formarea prefecturilor şi a legiunilor, organe politico-administrative şi militare, care trebuiau să constituie instituţiile autoguvernării naţionale. În Transilvania începea războiul civil româno-maghiar, în care au fost implicați și o bună parte a sașilor, din rândul victimelor intransigenței revoluționarilor maghiari cea mai ilustră figură fiind aceea pastorului Stephan Ludwig Roth.

Confruntările românilor cu armata revoluţionară maghiară, distrugerile materiale şi umane provocate satelor şi oraşelor de către insurgenţii maghiari, tratamentul brutal aplicat românilor şi saşilor civili de către forţele de ocupaţie maghiare etc. au însemnat un bilanţ uman şi material care impresionează şi care dezvăluie doar o mică parte din amploarea tragediei umane din Transilvania la 1848-1849. Cele mai multe mărturii (oficiale sau statisticile făcute de biserica ortodoxă şi cea greco-catolică) vorbesc de numărul foarte mare de români afectaţi de represiunea dură îndreptată împotriva lor, iar faptul că ei reprezentau în epocă majoritatea populaţiei Transilvaniei îndreptăţesc afirmaţia că, din cele circa 40 000 de victime ale revoluţiei, cea mai mare parte o reprezentau românii.

Iată ce spunea istoricul Liviu Maior despre consecinţele revoluţiei: „ În planul relaţiilor interetnice, Revoluţia de la 1848 a deschis o rană greu de vindecat, un clivaj al societăţii ardelene, caracterizat de lipsa comunicării dintre unguri şi români, a cunoaşterii reciproce. Pretenţiile Ungariei asupra Transilvaniei nu au fost abandonate în perioada postrevoluţionară… Urmele cele mai grave le-a lăsat, fără îndoială, confruntarea româno-maghiară, soldată cu peste 40 000 de morţi, sate întregi distruse, peste 200 de biserici arse şi alte pagube materiale greu de evaluat. Din acest moment românii şi maghiarii au întors spatele dialogului, acuzându-se reciproc. Teama, bănuiala, neîncrederea va marca pentru mult timp relaţiile dintre ei” (Liviu Maior, 1848-1849. Români şi unguri în revoluţie, Bucureşti, 1998, p. 408).

Pentru români ziua de 15 martie NU trebuie și nu poate fi asociată cu nimic festiv ! Este dreptul altor cetățeni ai României să își exprime bucuria sau să se solidarizeze cu maghiarii din Ungaria pentru celebrarea acestei zile, trebuie să avem respect pentru ceea ce este sfânt acestora, după cum și maghiarii din România cel puțin trebuie să arate respect majorității românești atunci când sărbătoresc ziua de 3/15 mai, ziua când la Blaj s-a formulat programul revoluției românești.

Ioan Bolovan