Daniel Buda, europarlamentar și membru al grupului PPE din PE: Comisia Europeană trebuie să elaboreze un „Acord pentru demografie”

În ședința plenară a Parlamentului European, Daniel Buda, europarlamentar membru al Grupului PPE, a prezentat raportul pe care l-a inițiat cu privire la Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE utilizând instrumentele politicii de coeziune. Prin intermediul acestui raport, europarlamentarul a conturat provocările curente cu care se confruntă autoritățile regionale și locale, soluțiile puse în practică de autorități ca răspuns, precum și recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice.

Libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul UE, astfel că cetățenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire locul unde doresc să locuiască și să lucreze. Prin intermediul raportului, eurodeputatul român atrage însă atenția că autoritățile europene și naționale trebuie să asigure o dezvoltare economică sustenabilă astfel încât cetățenii care își părăsesc regiunile să nu o facă forțați fiind de calitatea vieții scăzute din zona unde locuiesc și de lipsa oportunităților.

În intervenția susținută în plenul Parlamentului European, Daniel Buda a ținut să remarce faptul că raportul pe care l-a inițiat cu privire la inversarea tendințelor demografice din regiunile UE pornește de la o realitate îngrijorătoare, respectiv faptul că depopularea zonelor rurale, a celor mai sărace și supra-aglomerarea centrelor urbane au un impact major asupra comunităților locale și afectează viață fiecărui cetățean european.

„În primul rând, aș dori să mulțumesc raportorilor din umbră, celor care au depus amendamente, dar și tuturor celor care au contribuit la redactarea raportului. Acesta pornește de la o realitate îngrijorătoare, respectiv faptul că depopularea zonelor rurale, a celor mai sărace și supra-aglomerarea centrelor urbane au un impact major asupra comunităților locale și afectează viață fiecărui cetățean european. În comisia REGI, au fost depuse 288 de amendamente care se regăsesc în compromisuri astfel încât documentul final să reflecte abordarea Parlamentului la problemele demografice, raportul fiind aprobat în unanimitate. Au fost identificate două categorii de regiuni din punct de vedere demografic: regiuni exportatoare și regiuni receptoare, fiecare categorie având nevoie de politici distincte. Există în prezent instrumente care contribuie la contracararea fenomenelor depopulării sau supraaglomerării și am subliniat Investițiile Teritoriale Integrate în cazul zonelor izolate sau programelor LEADER, în spațiul rural. Comisia a publicat un studiu privind impactul schimbărilor demografice asupra regiunilor UE. iar datele dinainte de pandemie, au arătat că anual, aproximativ 5% din cetățenii UE părăseau regiunile din care provin în căutarea de oportunități. Îngrijorător este faptul că ei reprezintă peste 25% din populația activă din țările aflate în Estul Europei. Sigur, am plecat în acest raport de la faptul că libera circulație a persoanelor este o valoare fundamentală a Uniunii. Tendința de migrare este mai accentuată în rândul populației mai educate sau a lucrătorilor care dețin specializări, fără însă a minimaliza migrația lucrătorilor necalificați, mai ales din sectorul agricol”, a spus eurodeputatul, care a ținut, totodată, să le mulțumescă raportorilor din umbră, celor care au depus amendamente, dar și tuturor celor care au contribuit la redactarea raportului.

Europarlamentarul clujean din Grupul PPE susține că o problemă spinoasă a dinamicii demografice o reprezintă supraaglomerarea zonelor urbane sau a celor mai dezvoltate, unde au apărut dificultăți generate de accesul limitat la servicii și costuri ridicate de viată.

„Criză sanitară actuală a schimbat însă radical situația, restricțiile de călătorie și a redus semnificativ numărul celor care părăsesc țara în căutare de oportunități, dar după această pandemie, fenomenul migraționist ar putea să revină. Am constatat că unele autorități au venit cu soluții ingenioase ce au contribuit semnificativ la diminuarea acestor tendințe. De exemplu, o taxă mai redusă pe impozitul pe venit pentru sectorul IT face că exodul creierelor în rândul celor din domeniul tehnologiei informației să nu fie atât de accentuat, dar nu putem însă spune același lucru despre personalul medical.

Dinamica demografică actuală are implicații asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, astfel încât investițiile UE ajung uneori să fie nesustenabile, adâncindu-se decalajul dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai sărace”, a spus Daniel Buda.

Totodată, europarlamentarul a solicitat prin intermediul raportului elaborarea de către Comisie a unui „Acord pentru demografie” care să cuprindă strategii subsidiare, pentru rezolvarea acestei probleme, pe modelul „Acordului verde”, în curs de implementare.

În opinia lui Daniel Buda, aceasta trebuie să se asigure de existența unor condiții de muncă decente și a unui echilibru între viață privată și viață profesională.

„Statele membre trebuie să utilizeze instrumentele politicii de coeziune pentru a aborda problemele demografice, iar în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie cuprinse măsuri pentru a răspunde schimbărilor demografice. Politicile fiscale adecvate ar stimula crearea de locuri de muncă, iar autoritățile locale și regionale trebuie să faciliteze accesul la învățământ, împreună cu crearea de politici eficiente pentru prevenirea exodului creierelor. Această problemă va reprezenta în viitor, cu siguranță, o provocare, atât pentru statele membre, cât și pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, astfel încât avem nevoie de soluții concrete” a subliniat europarlamentarul clujean.

La rândul său, Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a transmis că raportul întocmit de Daniel Buda este „deosebit de important”, precizând că „într-adevăr, sunt provocări demografice”. Oficialul european a spus că, recent, Comisia a lansat Atlasul Demografic. „Sugerează că fiecare mișcare creează perdanți sau câștigători. Circulația creierelor dintr-un loc în altul poate produce câștiguri individuale sau colective. Mișcarea în UE nu e un sens unic. E nevoie de ajustare a serviciilor publice în funcție de nevoie. Deja se lucrează pe schimbarea demografică și crearea unei viziuni pe termen lung pentru spațiul rural. Vrem să susținem investițiile. E nevoie de o Europă mai competitivă, mai inteligentă, prin digitalizare, prin înverzire. E nevoie de instrumente dedicate pentru a integra dezvoltarea teritorială, iar acestea vor fi disponibile pentru autorități”, a menționat comisarul.