Dan LUCA, expert în afaceri europene: Britanicii citesc „în oglindă” cărţile profesorului Vasile Puşcaş

Făclia de Cluj: Lucraţi de aproape 20 de ani în capitala Europei. Cum se vede de la Bruxelles criza britanică?

Dan Luca: După şocul referendumului, Marea Britanie a intrat într-o perioadă de political vacuum, iar Uniunea Europeană e zguduită din temelii. Chiar şi după activarea faimosului articol 50 prin care Marea Britanie va cere ieşirea din Uniunea Europeană, avem o perioadă de doi ani de negocieri. Însă discuţiile pot duce la derogări şi excepţii. Concret, pe anumite paliere legislative pot exista perioade de tranziţie. Este un procedeu asemănător cu negocierile de aderare ale unei ţări la UE, în care au fost perioade tranzitorii în implementarea acquis communautaire sectorial. Cred că britanicii şi oficialii de la Bruxelles citesc acum „în oglindă” cărţile profesorului Vasile Puşcaş referitoare la aderarea unei ţări la UE.

– Decizia britanică a aruncat Europa în criză?

– Brexit-ul a mai adăugat de fapt o criză pe lîngă cele ale imigraţiei, terorismului jihadist, şomajului sau a problemelor din Ucraina. Trebuie însă să avem o abordare constructivă. Discuţia referitoare la viitorul Uniunii Europene prinde din nou contur. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a fost picătura care a umplut paharul şi aşa destul de plin după alegerile europene din 2014 sau chiar după proiectul avortat al Constituţiei Europene din 2005. Recent, treizeci de personalităţi ale culturii, societăţii civile şi politicii internaţionale au lansat un apel pentru reinventarea Europei. Mă bucur să găsesc în acest document puncte fundamentale pentru rediscutatea viitorului nostru comun.

– Cum vi se par ideile prezentate în manifest ?

– Lansarea unei noi politici industriale europene este coloana vertebrală, e un subiect pe care l-am abordat încă de acum un an, în special prin prisma adaptării continentului nostru la a 4-a revoluţie industrială. E bine că programul Erasmus este menţionat în conexiune cu revitalizarea UE. Militez pentru extinderea programului de la studenţi la tineri de mai bine de 15 ani. Acum 3 ani am coordonat la nivel european un proiect despre viitorul UE. Îmi amintesc cu mare plăcere întîlnirea cu Etienne Davignon, care preciza atunci : „Trebuie să existe schimbări instituţionale pentru ca statele membre să respecte obiectivele lor morale faţă de UE».

– Care este impactul acestor mişcări politice majore asupra României ?

– România este membră UE şi normal că impactul este enorm. În 2013, anticipam criza instituţională actuală şi iniţiasem un Consorţiu pentru o dezbatere românească despre viitorul instituţiilor europene (Facultatea de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles, Clubul „România-UE” Bruxelles şi „Casa Europei” Cluj). Ideile prezentate atunci sînt încă de mare actualitate. Doar să amintesc cîteva: „Vocea României trebuie să fie remarcată de către partenerii de dialog. România trebuie să fie un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE?, „Trebuie definite oportunităţile României, ancorate în realitate, care sînt obiectivele nu doar naţionale, ci şi europene? sau „Dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice dezbatere internă, este imperativ să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul instituţiilor europene?.

– Ce urmează în următorii 3 ani ?

– Primul Summit European pe tema viitorului UE se va derula pe 16 septembrie 2016 la Bratislava. Pentru România e momentul consolidării. Este proiectul „17, 18, 19?, pe care trebuie să-l avem în vedere: 2017 – 10 ani de cînd România este în UE, 2018 – 100 de ani de la formarea Statului Român şi 2019 – anul Preşedintiei UE a României. E mult de lucru şi e important să mobilizăm în acest proiect întreaga resursă românească.