Cu cât trebuie să crească OBLIGATORIU salariul românilor

România trebuie să implementeze venitul minim european adecvat până în 2024, iar salariatul român va avea doar de câştigat, fiindcă venitul său minim ar creşte simţitor.

Conform unei analize realizate de EY România, România (cu puţin peste 600 euro) se poziţionează printre ultimele ţări din Uniunea Europeană (UE), pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei şi Bulgariei, pe o scară a salariului minim, cuprins între 2.387 euro în Luxemburg şi 399 euro în Bulgaria.
În toamna anului trecut, Parlamentul European a adoptat Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislaţia locală.
Prin aceasta Directivă se urmăreşte ca venitul minim să poată fi determinat în conformitate cu realitatea socială şi în acord cu legislaţiile naţionale, deoarece în majoritatea cazurilor această remuneraţie nu acoperă toate costurile unui trai decent.

În 2022, în ţara noastră câştigul salarial mediu brut era de 6.430 lei, câştigul salarial mediu net de 3.974 lei, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură de 2.708 lei pe lună, salariul lunar minim brut la nivel naţional (de la 1 ianuarie 2023) de 3.000 lei – căruia îi revine, în funcţie de deduceri, un net de circa 1.900 lei.
Potrivit analizei, în România salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent (aşa cum prevede Directiva): determinat în funcţie de coşul de consum zilnic pentru un trai decent, venitul minim ar trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 lei net; dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câştigul mediu brut pe economie, decalajul ar creşte cu încă circa 500 lei net şi venitul minim garantat ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.
Stu8diul consideră că venitul minim încasat în prezent, de 1.900 lei, este cu 50% mai mic, 1.000 lei, în medie, în valori absolute, decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent. Calculele sunt pentru o persoană adultă singură. Dacă se are în vedere o familie mai numeroasă, care include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari.
Conform studiului, statul va trebui să găsească, odată cu transpunerea Directivei, formula de calcul cea mai potrivită şi adaptată realităţii cotidiene din România.