Crucea Transilvană acordată arhitectului Ionel Vitoc

Finalul anului 2020 a fost unul deosebit pentru arhitectul Ionel Vitoc. Întâi a fost aniversarea celor 80 de ani (8 decembrie), o vârstă frumoasă, activă, ani care, dacă avem în vedere evenimentele în care Ionel Vitoc este implicat, nu se văd deloc. Și să fiu sincer, Ionel Vitoc nici nu-și arată vârsta. Al doilea moment al lunii decembrie 2020, a fost cel al lansării numărului aniversar 50 al revistei de cultură urbană ”Orașul”, 15 ani de promovare a valorilor spirituale naționale și internaționale.

Sub cele mai bune auspicii a debutat și 2021. În chiar prima zi a noului an, vineri 1 ianuarie, la sfârșitul slujbei oficiată în fața Catedralei, în semn de apreciere și recunoștință pentru promovarea valorilor tradiționale creștine și pentru implicarea activă în viața Bisericii, Mitropolitul Andrei i-a acordat arhitectului Ionel Vitoc, Crucea Transilvană, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului.

Ionel Vitoc s-a născut într-un oraș emblematic pentru arta și cultura română, Lugoj. Este Lugojul lui Eftimie Murgu, August Kanitz (botanist, membru corespondent al Academiei Române), este orașul familiei Brediceanu (Coriolan, Caius, Tiberiu), apoi Ion Vidu (compozitor), Valeriu Braniște (publicist), Traian Grozăvescu (tenor), Aurel Ciupe (pictor), Filaret Barbu, Iosif Constantin Drăgan (istoric), Victor Vlad (arhitect și inginer constructor), Ion-Popovici Bănățeanu (scriitor), Emanuil Gojdu, George Devereux (psihoterapeut, fondatorul etnoanalizei și al etnopsihiatriei), Emmerich Schwach (compozitor), Bela Lugosi (actor). După cum puteți lesne observa, câțiva și-au pus amprenta personalității lor creatoare asupra Cetății Clujului, mă refer la pictorul Aurel Ciupe, la tenorul Traian Grozăvescu, compozitorul Tiberiu Brediceanu. Alături de ei ocupă un loc de cinste și Ionel Vitoc, absolvent al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” din București. Între 1979 și 1989, în cadrul ICP Cluj a elaborat ample lucrări urbanistice printre care studiul de fundamentare pentru reactualizarea schiței de sistematizare a municipiului Cluj-Napoca, studiul de organizare a circulației pe arterele și în piețele principale ale orașului, studiul de sistematizare a centrului istoric, nu sunt singurele desigur.

În 1991 pune bazele SC Ambient Proiect, printre proiectele de urbanism și arhitectură figurând PUZ Piața Cipariu, PUZ Făget, Grand Hotel Italia dar și hotelul Meteor…În fază de proiect se află încă complexul comercial cu pasaj subteran în Piața Avram Iancu.

Omul de artă și cultură îl regăsim în activitatea de artist fotograf, membru al Asociației Fotografilor din România. Îl regăsim de asemenea, ca președinte al Fundației Culturale CARPATICA și nu în ultimul rând, în cea de fondator al revistei de cultură urbană ORAȘUL, ajunsă în anul XV al existenței sale, la numărul 50. Și asupra acestui eveniment mă voi ocupa în rândurile care urmează.

ORAȘUL, apărută sub patronajul Fundației Culturale Carpaticarevistă fondată în anul 1996- și-a deschis paginile elitelor Clujului și nu numai lor. Ajunge să menționez faptul că au fost des prezenți în paginile revistei nume de talie cum sunt acad. Ioan-Aurel Pop, Teodor Ardelean, Mircea Popa, Negoiță Lăptoiu, Ioan Bolovan, Vasile Mitrea, Constantin Zărnescu, Vasile Muscă, Michaela Bocu, Teodor Mateescu, Mircea Vaida-Voevod, Cornel Udrea, Ovidiu Pecican, Teofil Lung, Adrian Țion, Marius Țion, Marcel Mureșeanu, acad. Marius Porumb, Horia Bădescu, Constantin Cubleșan, Traian Bradea, Doina Cetea, Irina Petraș, Gheorghe Mușat, Alexandru Ghișa, Dafin Mureșeanu, Hanna Bota, Titu Popescu, Vasile Lechințan, Ion Cristofor, Viorel Hodiș, Virgil Mihaiu, pr Ioan Chirilă, Alexandru Jurcan, Mircea Tomuș, George Albuț, Teofil Dumbrăveanu, Alexandru Vintilă, Constantin Rîpă, mulți dintre semnatari regăsindu-se și în acest număr aniversar.

Orașul, scrie Ionel Vitoc, este a clujenilor. ORAȘUL este al ORAȘULUI. Azi revista de cultură urbană ORAȘUL se bucură de aprecierile Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Universităților Clujene, purtând cu onoare efigiile acestora. Sper ca acest adevăr să fie recepționat și de acei oameni cu dare de mână care decid construirea orașuluio nostru precum și de cei care, politic administrează destinele locului în care trăim și să nu uite că de aici, de la ORAȘUL au pornit numeroase idei și proiecte mărețe, dintre care unele s-au materializat, cum a fost cea de promovare a candidaturii municipiului Cluj-Napoca, la titlul de Capitală Culturală Europeană”.

Cum va arăta 2021? Sperăm să fie mai bun, mai blând, cu deschidere spre viața normală. Una în care să ne bucurăm de evenimente care ne reflectă cu adevărat, potențialul de creatori.

Demostene ȘOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut