Copiii români, cei mai expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE

Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, dintre toate statele UE, cu o rată de 41.5% (doi din cinci); la nivelul UE, unu din patru copii trăiește la limita sărăciei – atenționează organizația Salvați Copiii România.

„Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la 24,4%, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania – 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, numărul copiilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2021 cu 200.000, ceea ce înseamnă că 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se află în această situație, arată datele raportului Save the Children. Dintre aceștia, 12,5%, adică 25.000, sunt din România (Eurostat). În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale” – arată Salvați Copiii.

Potrivit organizației, în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale. Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.

„Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație. Efectele pandemiei și criza costului vieții au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale și a celor numeroase. În 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021. În mod similar, când ne referim la incapacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) la fiecare două zile, procentele din populația generală au crescut de la 14,2% în 2019 la 14,7% în 2020 și 19,2% în 2021, însă creșterea este mai dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021” – arată Salvați Copiii.

Un alt aspect subliniat de organizație este acela că, în anul școlar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre aceștia provin din mediul urban. Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%.

„Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România: doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept «nefuncționali», ceea ce se apropie de analfabetism. Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Dacă ne uităm la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că acei copii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe decât colegii lor. Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16%, față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au obținut note sub 5 la limba română (23,89%, față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5%, față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane)” – mai arată organizația.

În ce privește provocările legate de maternitatea timpurie, Salvați Copiii atrage atenția asupra faptului că mii de fete și adolescente nasc și se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate, educație și mijloacele de trai: în 2021 au fost înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE fiind din România. 4 din 10 mame și gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat școala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.

Referitor la nutriție, organizația menționează că, în România, procentul de persoane care nu își permit o masă care să includă carne, pui, pește (sau un echivalent vegetarian) la fiecare două zile a crescut de la 14,2% în 2019, la 19,2% în 2021. În cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019, la 23,6% în 2021, în timp ce în cazul familiilor monoparentale procentul a crescut de la 18,9 în 2019, la 31,4 în 2021.

Organizația Salvați Copiii solicită Guvernului României să acorde prioritate copiilor și familiilor vulnerabile în procesele de elaborare a politicilor și bugetelor și să sprijine autoritățile locale în combaterea sărăciei în rândul copiilor, în special prin consolidarea bugetării drepturilor copilului la nivel local. De asemeni, solicită Guvernului: să aprobe, să pună în aplicare și să monitorizeze un plan strategic național coerent, menit să asigure echitatea în educație pentru copiii aflați în situații vulnerabile; să consolideze sistemul de asistență socială pentru a sprijini copiii și familiile expuse riscului de sărăcie și să direcționeze compensațiile/ intervențiile de sprijin către familiile și copiii cei mai vulnerabili, „în loc să opteze pentru măsuri cu caracter general”.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut