Conferință: Liviu Galaction Munteanu – Martir pentru cauza creștinismului

Părintele Liviu Galaction Munteanu, propus de Mitropolia Clujului pentru canonizare, este subiectul conferinței organizate la Cluj-Napoca de Memorialul Gherla, în această lună, la 62 de ani de la moartea sa în temnița Aiudului.

Cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului părinte arhiepiscop și mitropolit Andrei,  întâlnirea va avea loc joi, 23 martie, ora 19:00, la Muzeul Mitropoliei Clujului, aflat la demisolul Catedralei Mitropolitane din Piața Avram Iancu.

Prezentările participanților – printre care se află Preasfințitul părinte episcop vicar Benedict Bistrițeanul, prof. univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie Cluj, părintele lect. univ. dr. Răzvan Perșa, părintele dr. Lucian Greabu și istoricul dr. Dragoș Ursu -, vor fi moderate de protosinghel dr. Grigorie Benea. Prezentările vor fi urmate de mini-recitalul Corului de Copii al Memorialului Gherla, care vor cânta câteva compoziții pe versurile unor poeți din Gulagul românesc.

Conferința „Liviu Galaction Munteanu: martir pentru cauza creștinismului” este organizată cu sprijinul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropoliei Clujului, Maramureșului si Sălajului, al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș Bolyai, al Muzeului Mitropoliei Clujului și al Radio Renașterea.

„Este o întâlnire pe care avem privilegiul să v-o propunem după decenii de tăcere așternută asupra pildelor de sfințenie din închisorile comuniste. Rapoartele informatorilor Securității despre părintele Liviu Galaction Munteanu descriu o atitudine de o verticalitate rarisimă și exemplară: «Numitul arată că se socotește un martir ce suferă pentru cauza creștinismului» și că «nu numai dânsul, dar toți acei ce au jurat să slujească biserica lui Hristos, sunt împotriva comunismului, care caută să păgânească biserica»” – amintește protos. dr. Grigorie Benea.

***

Părintele Liviu Galaction Munteanu s-a născut în 16 mai 1898, într-o familie de învățători din Cristian, județul Brașov. A urmat cursurile liceului „Andrei Șaguna” și ale Institutului teologic-pedagogic din Sibiu (1917-1920), iar apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde, în 1924, și-a luat și doctoratul în teologie.

În februarie 1927 a fost hirotonit preot de episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor de Noul și Vechiul Testament la Academia Teologică din Cluj, ulterior devenind și rector al instituției. În 1958 este numit de episcopul Teofil Herineanu vicar administrativ și ajunge în atenția Securității pentru că a întocmit un program de catehizare a copiilor și adulților din Eparhia Clujului. La scurt timp, în 1959, este anchetat și condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Gherla și Aiud. A murit în 8 martie 1961, la Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus de regimul comunist.

Într-una din notele informative din arestul Securității Cluj, publicată de Memorialul Aiud, atitudinea părintelui este rezumată în următoarea frază: „Nu îi este teamă că va fi condamnat, dacă se va întâmpla aceasta, deoarece numele său va intra în istoria creștinismului alături de ceilalți martiri!”

O altă mărturie, amintită de Memorialul Aiud, a acestei „conștiințe martirice” provine tot din notele informative, din timpul procesului: „Pe dânsul nu-l mai interesează condamnarea, și vrea să fie până la urmă credincios jurământului față de biserică. Dă exemplu că persoana sa este plină de martiriu (glorie bisericească) la fel ca și a unor preoți și slujitori din București de la patriarhie, care tot pentru biserică au fost arestați. Arată că numele acestora cât și al său va figura în rândul credincioșilor pentru creștinism, pentru care s-au sacrificat. Numitul arată că nu numai episcopul Herineanu și dânsul, dar toți acei ce au jurat să slujească biserica lui Hristos, sunt împotriva comunismului, care caută să păgânească biserica”.

***

Preotul Liviu Galaction Munteanu este unul dintre mărturisitorii din perioada comunistă propuși pentru canonizare în anul 2025.

Argumentele locale pentru canonizarea acestuia au fost aprobate în ianuarie 2021, în cadrul unei ședințe de lucru a ierarhilor din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 25 februarie 2021, începerea demersurilor de canonizare a mai multor mărturisitori și duhovnici români persecutați sau martirizați de regimul comunist. Aceștia vor fi canonizați în 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).

M. TRIPON