Clujul nu uită victimele barbariei naziste

În fiecare an, la 9 octombrie, este marcată, la nivel naţional, Ziua Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, în urma propunerii făcute de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986.

Cu acest prilej, în județul Cluj vor avea loc mai multe evenimente dedicate comemorării celor deportați și uciși în lagărele naziste. Astfel, Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului din România va fi marcată la Dej printr-o serie de activități.

Primăria Municipiului Dej prin Muzeul Municipal Dej alături de Comunitatea Evreilor din România vă invită vineri, 7 octombrie, să participați la evenimentele dedicate zilei de 9 octombrie.

În memoria victimelor acestui regretat moment istoric, la data de 7 octombrie, între orele 11– 12, doritorii pot vizita Sinagoga din Piața Lupeni, unul dintre simbolurile arhitectonice și istorice ale municipiului.

De asemenea la ora 11,30 se vor depune coroane la Monumentul Evreilor Deportați, ansamblu statuar aflat în fața Sinagogii.

Totodată, în cadrul Muzeului Municipal Dej, vizitatorii au ocazia de a studia o mică expoziție dedicată victimelor ghetoului din pădurea „Bungăr”. Expoziția poate fi vizitată între orele 09– 15.

Municipiul Dej a avut și el parte de acest eveniment trist al istoriei prin ghetoul ce a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş. Acţiunea de ghetoizare a început la 3 mai. Adunarea evreilor din judeţ s-a făcut sub conducerea lui Pál Antalffy. Ghetoul din Dej s-a aflat printre cele mai mizere din Transilvania de Nord. La insistenţa oficialilor locali virulent antisemiţi, acesta a fost stabilit într-o pădure – aşa-numita „Bungăr”. În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş. Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber.

Ziua Națională Holocaustului la Colegiul Național „Emil Racoviță”

Manifestări dedicate comemorării victimelor Holocaustului au loc și la Cluj-Napoca.

Printre acestea se numără expoziția dea artă „Ziua Națională a Holocaustului” organizată de Colegiul Național „Emil Racoviță”. Vernisajul expoziției a avut loc, joi 6 octombrie 2022, ora 13, în holul de la etajul I al instituției de învățământ preuniversitar de pe strada Mihail Kogălniceanu.

Vernisajul a fost urmat de o întâlnire-dezbatere cu specialiști de la Institutul de Istorie Orală. Cu această ocazie a fost tratată și situația țiganilor din România în perioada celui de al doilea Război Mondial.

„ÎNTRE LAGĂR ȘI ARTĂ”

Tot la Cluj-Napoca va fi vernisată sâmbătă 9 octombrie expoziția „ÎNTRE LAGĂR ȘI ARTĂ. Din creația a doi supraviețuitori ai lagărului de la Moghilev: Ernő Klein Și Rózsa Gottlieb”.

Evenimentu va avea loc la oara 17 în Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, expoziția urmând să fie deschisă până în 6 noiembrie a.c.

Expoziția ”Între lagăr și artă” aduce în prim plan un artist al lemnului, intarsierul Ernő Klein, și o artistă a culorii, pictorița Rózsa Gottlieb. „Destinele celor doi – primul provenind dintr-o familie de meșteșugari, a doua dintr-un mediu de intelectuali evrei – s-au intersectat în perioada cruntă a deportării, devenind un remarcabil exemplu de solidaritate și de eroism. Într-un mediu ostil și inuman, copilul lui Ernő Klein, născut în lagăr, a supraviețuit și cu ajutorul tinerei Rózsa Gottlieb care, având și ea o fetiță de câteva luni în momentul deportării, l-a alăptat pe noul născut, atunci când a fost nevoie.

Membrii familiilor Klein și Gottlieb s-au numărat printre cei norocoși: ei s-au întors acasă, unde au muncit din greu, devenind cetățeni de folos ai României de după cel de-al doilea Război Mondial, lăsând moștenire, fiecare în parte, o operă meșteșugărească și artistică care ne vorbește despre talent, sensibilitate și aspirație spre frumos.

Pe lângă foarte importantele documente și artefacte personale, legate de perioada deportării, expoziția prezintă picturi, desene realizate de Rózsa Gottlieb și piese decorate prin tehnica intarsiei, executate de Ernő Klein. Majoritatea pieselor din această ultimă categorie au fost recent donate Muzeului Etnografic al Transilvaniei de către Andrei Klein, copilul de odinioară, născut în lagărul de la Moghilev Podolski”, au transmis organizatorii expoziției.

După 1940, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor. Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască. Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist – şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care au pus la cale ori au săvârşit atrocităţile de atunci.

Evreii din Transilvania cedatã au fost adunați în ghetouri, apoi, cãtre sfârșitul rãzboiului (15 mai – 9 iulie 1944) trimiși la Auschwitz, nu câte 3.000 de oameni pe zi, cum raportase Edmund Veesenmayer, emisarul special al lui Hitler la Budapesta, ci câte 12.000, uneori chiar 14.000 de oameni pe zi. Autoritãțile naziste de la Berlin au fost uimite de eficiența autoritãților horthyste, fiind nevoite, uneori, sã le tempereze din lipsa unui numãr corespunzãtor de facilitãți pentru gazare și incinerare. Este semnificativ faptul cã, pentru a putea primi evreii din Ungaria, la Auschwitz au fost întãrite furnalele și coșurile, au fost repuse în funcțiune vechile camere de gazare, s-au sãpat șanțuri pentru arderea cadavrelor, ce nu mai intrau la crematoriu, a fost mãrit personalul de circa patru ori.

În total, au fost deportați circa 600.000 de evrei de pe teritoriul Ungarie. Dintre aceștia, peste 20.000 de evrei români, polonezi și slovaci au fost trimiși în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia rãsãriteanã, la muncã forțatã. Abia au scãpat câțiva de la moarte, pentru a evada și a povesti cele întâmplate. Alți peste 50.000 de evrei au fost trimiși de autoritãțile horthyste, tot în cursul rãzboiului, în detașamente de muncã forțatã pe teritoriul Ucrainei. Șase din șapte oameni au murit. Furia horthystă a lovit din plin evreii din judeţul Cluj. Comunitatea de evrei din oraşul Cluj nu a fost ocolită de politica de exterminare a statului ungar.

Peste 156.000 de evrei din Transilvania, deportați de horthysti

Conform datelor statistice consemnate în recensământul din Ungaria, de la 31 ianuarie 1941, pe teritoriul românesc ocupat de Ungaria, la 30 august 1940, au fost înregistraţi 151.125 de locuitori evrei de religie mozaică. În recensământ, autorităţile maghiare au înregistrat şi 3432 evrei de religie creştină (având membri de familie aparţinând religiei mozaice). Totalul evreilor preluaţi din Nordul Transilvaniei la 30 august 1940 a fost de 154.557. Populaţia evreiască din teritoriile anexate de Ungaria a mai sporit prin excedent natural cu circa 1728 de persoane, între 30 august 1940 şi 3 mai 1944, dată la care a început internarea evreilor în ghetouri şi lagăre. Însumând numărul de evrei proveniţi din teritoriul românesc ocupat de Ungaria în anul 1940 cu sporul natural de aproximativ 1728 de persoane, rezultă că totalul populaţiei evreieşti deportate la după 3 mai 1944 din Nordul Transilvaniei anexate a fost de circa 156.285 de persoane.

Lagărul din Cluj-Napoca

Lagărul din Cluj-Napoca a fost deschis în nordul oraşului, la fabrica de cărămidă ”Iris”. În el au fost concentraţi 18.000 de evrei din Cluj-Napoca, din districtele Borşa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăştia, precum şi deţinuţii transferaţi din lagărul din Gherla. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) şi din Satu Mare (18.800 de persoane).

Strângerea şi mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populaţia lagărului din Cluj-Napoca a crescut de la 12.000 de persoane (10 mai), la 14.300 (16 mai), ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentraţi, cam 5.000 erau copii.

Comandantul lagărului din Cluj-Napoca a fost Urbán László, şeful poliţiei oraşului. Condiţiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulţi dintre deţinuţi rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă şoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.

În lagăr a fost înfiinţată o echipă de anchetă şi tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripţiei IX de jandarmi cu reşedinţa la Cluj-Napoca şi comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord (exceptând judeţul Maramureş, care intra în circumscripţia VIII de jandarmi).

Deportarea evreilor din lagărul din Cluj-Napoca la Auschwitz a avut loc între 25 mai şi 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj-Napoca au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane). Conform depoziţiilor unor martori, datele de plecare ale trenurilor cu deportaţi au fost : 25 mai, 27 mai, 29 mai, 31 mai, 5 iunie, 7 iunie 1944. Totalul celor deportaţi a fost de 16.148 persoane.

În 2014, în parcul I.L. Caragiale din Cluj-Napoca a fost ridicat un monument în memoria victimelor Holocaustului. Proiectul monumentului îi aparţine regretatului artist plastic Egon Marc Lövith, supravieţuitor al Holocaustului. Pe monument a fost consemnat următorul text: „În memoria celor 18.000 de victime ale urii rasiale, bărbați, femei și copii evrei din Cluj și împrejurimi, deportați Auschwitz în mai-iunie 1944”. Pentru a nu se crea confuzii considerăm ar fi util ca în acest text să se precizeze că deportarea celor 18.000 de evrei s-a făcut de regimul horthyst

C.P.