Clujenii se orientează spre viața tihnită de la sat

Prețurile tot mai mari ale locuințelor din orașe, dar și liniștea vieții ”la țară” îi determină pe tot mai mulți clujeni să aleagă zonele rurale în detrimentul celor urbane.

În ultimul timp, tot mai mulți clujeni au ales să-și stabilească reședința în una dintre zonele rurale din județ. Motivele care determină această preferință țin atât de costurile exagerat de mari al unei locuințe ”la oraș” – spre exemplu, în Cluj-Napoca, prețul mediu a trecut peste 2.400 euro/metru pătrat util -, cât și de regulile de iginenă și distanțare socială care au fost impuse în timpul pandemiei. De asemenea, munca la distanță, care a devenit o posibilitate reală pentru tot mai mulți clujeni, creșterea gradului de confort din localitățile rurale, care dispun în marea lor majoritate de utilitățile necesare unui trai decent sau dorința de a scăpa de aglomerația, zgomotul și poluarea din orașe, contribuie în mare măsură la această tendință.

Situația este confirmată și de datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, care arată că, anul trecut, numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în mediul rural l-a depășit cu mult pe al celor care vizează construcții în mediul urban. Astfel, în 2022, în județ au fost eliberate 2.186 de autorizații, cu 48 mai puține decât în 2021, 1.673 dintre acestea fiind pentru mediul rural, și numai 513 pentru orașe. Tendința s-a menținut și în ultima lună a anului, când au fost eliberate 164 de autorizații, raportul dintre mediul rural și cel urban fiind de 124 la 40, situație care a fost întânită și pe tot parcursul anului 2022, dar și în 2021, când dintre cele 2.234 de autorizații eliberate, 1.622 au fost pentru mediul rural și numai 612 pentru mediul urban.

Să sesizăm că această atitudine, tot mai frecvent întâlnită, este exact contrarul celei din perioada comunistă și din primii ani de după 1990, când, din cauza migrației, fie peste hotare, fie spre orașe, multe sate din județul nostru au ajuns foarte aproape de depopulare.

V. Dădulescu