Clujenii, printre cei mai activi căutători de slujbe

In noiembrie, numărul locurilor de muncă disponibile pe platforma de recrutare online BestJobs a crescut cu 5% comparativ cu luna similară a anului trecut, Cluj-Napoca fiind printre orașele cu cele mai multe aplicări.

Potrivit BestJobs , mai mult de jumătate (52%) dintre slujbele libere au fost disponibile pentru categoria de angajaţi la birouri, 29% pentru categoria „lucrători”, iar 19% pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

În noiembrie numărul total de joburi pentru care candidaţii au putut aplica pe platformă a crescut cu aproximativ 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulţi angajatori au căutat să angajeze mai ales personal din categoriile white collar (angajaţi birouri) şi blue collar (lucrători).
Cele mai multe candidaturi pentru locuri de muncă au aparţinut persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (33,9%), în timp ce candidaţii cu vârste între 35 şi 44 de ani au realizat 22,8% din aplicări. Interesul de a aplica la un loc de muncă al tinerilor între 18 şi 25 de ani a scăzut cu aproape 40% în noiembrie anul curent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cei mai activi candidaţi în noiembrie au fost cei din Bucureşti-Ilfov (peste 70.000 de aplicări), Timiş (peste 14.000 de aplicări), Cluj-Napoca (aproape 8.000 de aplicări), Iaşi şi Braşov (fiecare cu peste 6.000 de aplicări). Femeile au realizat 52,5% din aplicările la locurile de muncă disponibile.
Primele trei poziţii în topul căutărilor efectuate sunt ocupate de locurile de muncă din domeniile financiar, IT şi medical-farmaceutic, cu aproximativ 60.000 de căutări în total, se menţionează în comunicatul BestJobs.
Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în noiembrie de Enel (3.462 aplicanţi), Alpha Bank România (2.374 aplicanţi), Genpact (2.199 aplicanţi), UniCredit Bank (2.000 aplicanţi) şi Elefant.ro (1.966 aplicanţi).

Scădere ușoară a numărului de angajați din România

De remarcat că, în al treile trimestru din acest an, România s-a numărat printre țările cu cel mai semnificativ declin al numărului de angajați.

Datele publicate Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că numărul angajaţilor a crescut cu cu 0,9% în Uniunea Europeană (UE), în trimestrul trei din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, dar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania, România şi Bulgaria.
În trimestrul trei din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din UE a fost în Irlanda (3,3%), Spania (3,1%) şi Austria (3%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania (minus 1,9%), România (minus 1%) şi Bulgaria (minus 0,5%).
Însă, comparativ cu perioada similară din 2019, numărul angajaţilor a scăzut cu cu 2% în Uniunea Europeană, după un declin de 3,1% şi, respectiv, 2,9%, în perioada aprilie-iunie 2020.
Deşi impactul pandemiei de coronavirus asupra pieţei muncii a fost atenuat de schemele guvernamentale de sprijinire a păstrării locurilor de muncă, modificările în privinţa orelor lucrate au fost mult mai pronunţate. Astfel în noiembrie, numărul de ore lucrate a crescut cu 11,9% în Uniune, comparativ cu precedentele trei luni. Comparativ cu perioada similară din 2019, numărul de ore lucrate a scăzut cu 3,7% în UE. Comparativ cu trimestrul patru din 2019, numărul de ore lucrate a fost cu 3,6% mai scăzut în UE.
Eurostat estimează că în trimestrul trei din 2020 erau angajate în Uniune 205,2 milioane de persoane. Ca efect al pandemiei, numărul de angajaţi este cu 3,6 milioane în zona euro şi cu 4,3 milioane în UE sub nivelul din trimestrul patru din 2019.
Combinaţia datelor privind PIB-ul şi numărul angajaţilor permite o estimare a productivităţii muncii. Analiza creşterii comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent arată că avansul productivităţii a fluctuat la aproximativ 1%, între cel din 2013 şi cel din 2018. Ca efect al pandemiei, productivitatea în funcţie de persoane s-a redresat în trimestrul trei din 2020, faţă de scăderea semnificativă precedentă, dar rămâne negativă comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu minus 2,3%. În funcţie de orele lucrate, impactul asupra productivităţii a fost mai limitat. Astfel, productiviatea în funcţie de orele lucrate, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, a fost în uşor declin, de 0,5%.