Claudiu Târziu: Declanșarea reformei clasei politice – „prioritate zero” pentru AUR

Un partid despre care majoritatea nu știa (și cred că încă nu știe) aproape nimic a reușit performanța de a intra în parlament cu un scor care a cam năucit vechea clasă politică românească. Ce este AUR? Cum a reuși această performanță? În loc de răspunsuri, adversarii politici, dar și „o bună parte a presei”, cum ar zice un vechi politician, au pus mai degrabă etichete: legionari, securiști, extremiști, PRM-iști, anti-europeni etc.

Fără a intra în aceste jocuri, la care este evident că unii se pricep foarte bine, am căutat un prim răspuns la unul dintre membrii fondatori ai partidului, copreședintele AUR, Claudiu Târziu. În ce măsură adevărurile sale, spuse acum, se vor confirma prin atitudini și fapte viitoare, rămâne să ne convingem după ce actualul parlament, din care face parte și AUR, își va prelua atribuțiile. 

– Cum se explică, după părerea dvs, ostilitatea cu care AUR a fost primit de clasa politică, dar și de mass-media?

– Prin două lucruri se explică această ostilitate. Pe de o parte, prin faptul că AUR, prin tot ce și-a propus, prin valorile pe care le are și le afirmă, prin programul lui, se plasează în răspăr cu curentul ideologic dominant la momentul ăsta, care este unul globalist, dizolvant de identități, anticreștin și împotriva tuturor valorilor care alcătuiesc, practic, lumea pe care o știm cum o știm, de la Familie și până la Biserică. Și bineînțeles că asta deranjează. Ei nu se gândeau că mai există cineva care să facă un soi de rezistență națională și creștină de pe meterezele astea politice, parlamentare. Credeau că vom rămâne veșnic în tranșee culturale și civice.

Pe de altă parte, pentru că strică socotelile pe care și le-au făcut alte partide. Vedeți foarte bine că în acest moment orice majoritate parlamentară s-ar încerca, este destul de fragilă și atunci existența unui partid de 10 la sută, care poate să încline balanța într-o parte sau alta, nu convine, cu atât mai mult cu cât noi am anunțat că nu vom face nici un fel de alianță politică sau la guvernare cu nici una dintre taberele astea, zisa stângă și zisa dreaptă. Încurcăm teribil, asta-i tot. Încurcăm pe toată lumea și reacția ostilă nu este atât dintr-o spaimă că am fi extremiști, ci pentru că știu că noi, având principii și valori ferme, chiar o să ne ținem de cuvânt. Nu suntem tranzacționiști, n-au cum să ne apuce și lor nu le convine asta.

Valorile noastre au găsit ecou în românii de peste tot

– Nu ați beneficiat, în perioada campaniei electorale, de reclame în presa scrisă sau la televiziuni și totuși ați intrat în parlament cu un scor care a pus într-o postură umilitoare, aproape, partide vechi, parlamentare. Cum explicați dvs succesul AUR?

– Prin aceea că noi chiar am ascultat durerile, năzuințele și idealurile românilor, am făcut campanie din ușă în ușă și atunci ne-am impregnat de aceste așteptări ale oamenilor, care au găsit ecou în noi. Pe de altă parte, valorile noastre, care sunt familia, națiunea, credința și libertatea au găsit ecou în românii de peste tot, pentru că astea îi animă și le recunosc, e ceva firesc să rezoneze la ele.

– Ce înseamnă AUR? Sau ce înseamnă, în viziunea dvs, „unirea românilor”?

– Am spus că ne propunem să facem o unificare în primul rând moral-spirituală și în al doilea rând social-politică. Ce va să însemne asta? În primul rând să recăpătăm acel sentiment de fraternitate noi cu noi, noi cu ceilalți români, de oriunde s-ar afla ei, că sunt în țară, că sunt în comunitățile istorice de lângă statul român sau de pretutindeni din lume, acolo unde au ajuns de pe urma unui exil economic. În primul rând vrem să ne unim din punctul ăsta de vedere: cultural și spiritual și al sentimentului de fraternitate. Cum asta? Ținând mai aproape, încercând să-i implicăm și pe românii de afară în chestiunile care sunt în țară, preocupându-ne de felul în care ei trăiesc acolo unde trăiesc, dacă le sunt sau nu le sunt respectate drepturile și libertățile, să aflăm ce-i doare, să vedem cum îi putem sprijini. Și apoi, social-politic, ne gândim inclusiv la reunificarea cu teritoriile care astăzi se află în afara granițelor statului român, dar teritorii care sunt românești și sunt populate majoritar de români. Adică să facem dreptate pentru România și din acest punct de vedere, al recuperării nu doar teritoriale, ci și a fraților noștri care astăzi stau în state străine în mod nedrept, de pe urma unui rapt istoric.

– Câți, sau ce procent dintre membrii AUR sunt români din afara granițelor țării?

– La începutul campaniei electorale pentru parlamentare eram cam jumătate, jumătate, adică jumătate în țară, jumătate afară. Avem zeci de filiale în Spania și în Italia, unde suntem cel mai bine reprezentați, avem multe organizații locale și în Marea Britanie, în Franța, Germania, Olanda, Belgia, dar mai ales în Italia și Spania, unde am și fost votați foarte bine. În Italia ne-am plasat pe locul întâi și în Spania pe locul doi.

– E cunoscut faptul că românii din Italia și Spania sunt foarte atașați și apropiați de Biserică.

–  Românii noștri care s-au dus acolo, în străinătate, și-au luat și Biserica cu ei. Cel mai bine închegați sunt în jurul bisericilor. Sigur că a contat și asta, că am avut susținerea morală (că altfel, nu s-a apucat nimeni să ne facă o campanie electorală de amvon) a preoțimii ortodoxe de acolo, și nu doar, pentru că în partid noi avem membri din toate confesiunile creștine, n-am făcut un partid confesional; dar bineînțeles, suntem majoritar ortodocși, pentru că așa este și România.

Spuneam că la început eram jumătate, jumătate. În timpul campaniei au fost valuri de adeziuni, iar după rezultate au venit zeci de mii de cereri. Bineînțeles că le vom procesa într-un timp mai îndelungat, vom fi foarte atenți să vedem pe cine primim, dar în orice caz, probabil că vor precumpăni românii din România, de data asta.

Implicarea serviciilor secrete în politică trebuie să înceteze

– S-a vehiculat, printre multe altele, că sunteți un partid de securiști, de foști PRM-iști, de foști sau actuali (???) legionari etc. etc. etc. Care este adevărul dvs?

– Astea au fost printre acuzațiile cele mai… slăbuțe, pentru că am primit altele și mai grave, adică s-a turnat noroi în capul nostru în zilele acestea cum n-am crezut vreodată că e posibil. Să ne facă securiști cineva, în condițiile în care… se știe că am fost ziarist aproape 30 de ani și m-am ocupat foarte mult inclusiv de zona asta de politică, pe care am dezvăluit-o, din timpul comunismului. Am fost și sunt un apărător al libertății, și din punctul ăsta de vedere consider că implicarea serviciilor secrete în politică trebuie să înceteze. Noi ne-am pus asta inclusiv în programul electoral, a fost una dintre cele zece priorități pe care ni le-am fixat, cu care am făcut campanie electorală. Am spus: serviciile secrete trebuie, odată pentru totdeauna, să fie scoase din viața politică. Ele au altă menire, normal că trebuie să existe, cum există în orice stat civilizat, au rostul lor, dar nu de a mai epura politicul, de a face jocurile politice. Eu am spus asta, George Simion la fel. George Simion este unul dintre oamenii care a suferit de pe urma serviciilor secrete străine, a fost bătut în Basarabia, expulzat, chiar, de serviciul de Securitate de acolo. Nu văd cum am putea să fim noi asimilați cu niște securiști.

Episodul legionar este definitiv încheiat și este irepetabil

– Legionari…?

– Cu legionarismul e mult mai simplu, pentru că în România, o bună parte a presei, din păcate, dar nu doar a presei, ci și a societății civile, a liderilor de opinie, sunt cu o cultură precară, nu reușesc să facă diferența între apologie și arheologie. Ce vreau eu să zic? Noi am făcut un soi de arheologie în istoria noastră recentă, și când spun noi mă refer la gruparea Rost, care a fost acuzată de legionarism și pe seama grupării, eu fiind exponentul ei, este acuzat acum AUR. În gruparea Rost, care a avut și revista Rost și a scos și o serie de cărți în editura proprie cu același nume, noi am cercetat istoria secolului XX și am încercat să scoatem la iveală episoade istorice mai puțin cunoscute și să arătăm și o altă față a istoriei, care nu era acceptată oficial. Despre legionari s-au spus diverse lucruri. Totuși, ei au reprezentat ceva, în anii 30-40, erau un element important din istoria noastră națională și personal am vrut să mă edific în privința lor, ca și în privința a ceea ce a însemnat Partidul Comunist, ca și în privința partidelor istorice, PNL și PNȚ. Unii au confundat această muncă, de arheologie, cu cea de apologie. Noi nu am făcut apologia legionarismului niciodată și am spus în repetate rânduri că episodul legionar este definitiv încheiat la începutul anilor 40 și este irepetabil. Nu se mai poate, pentru că a venit într-un context, pe baza unor așteptări la acel moment, a fost un răspuns pe care l-a dat tinerimea română la acel ceas istoric, și nu se mai potrivește cu nimic din ceea ce trăim noi acum. Nu se mai potrivesc nici oamenii. Gândiți-vă că ei aveau ca marcă proprie o disciplină de fier, care nu se limita doar la portul unei uniforme, ci pur și simplu la conduita lor de zi cu zi. Ce disciplină de fier se mai poate astăzi, într-o lume care este foarte relaxată, dedată cu totul plăcerilor, tinerii au altă viziune asupra vieții, preferă să nu facă stagiul militar, care acum nici nu mai este obligatoriu. Nu se mai potrivesc lucrurile, nu mai e nici contextul!

– Am văzut cum, la o emisiune TV, aproape ca erați forțat să spuneți dacă Zelea Codreanu a fost bun sau rău…

– Eu nu am calitatea să spun asta. Eu nu sunt istoric și în afară de asta, nu e menirea mea să mă pronunț asupra nimănui din istorie. Eu pot doar să văd anumite fapte, și ale lui și ale altora, și să mă raportez într-un fel la ele, cu un bun simț comun, dar nu să dau verdicte. Și, în plus, n-am trăit în epoca aia ca să pot să spun: a fost bine sau a fost rău. Ce pot să spun este că da, legionarii au făcut greșeli pe care inclusiv Zelea Codreanu le recunoaște în jurnalul lui de la Jilava. Au făcut niște violențe la vremea respectivă pe care le-au justificat ca răspuns la violențele împotriva lor, făcute de către stat, care sunt și acelea de domeniul istoriei și le știm. Ce e mai puțin pus în lumină sunt violențele la care au consimțit unii dintre liderii politici pe care noi îi vedem cu aureolă de sfinți, astăzi. Era o epocă a violențelor. Fiecare guvern uza de jandarmerie ca de o ghioagă împotriva adversarilor politici.

Numai crize zguduie societatea românească, iar noi ne preocupăm de istorie!

– Nu mi-am propus să discutăm despre legionari, a fost doar o întrebare pornind de la ce se vehiculează…

– Da, dar orice întrebare care deschide subiectul ăsta trebuie, după aceea, să te ducă dintr-una-ntr-alta, mai în adânc, mai în adânc. Și în loc, noi, să ne raportăm la realitatea zilelor noastre, la cum răspundem la problemele majore pe care le are România astăzi, facem… istorie! Suntem într-o criză moral-spirituală și economică și financiară, o criză a educației, o criză a sistemului de sănătate. Numai crize zguduie societatea românească și în loc să vedem cum rezolvăm lucrurile, cum ieșim din aceste crize, noi ne preocupăm de istorie!

– Eu aș zice că, mai degrabă, încercăm să dăm în cap, istoriei.

– Da, da, și eventual, dând în cap istoriei, lovim și adversarii politici! E simplu să mă etichetezi pe mine într-un fel, ca să încerci să mă îndepărtezi de pe scena publică, să mă faci nefrecventabil și să nu mă lași să vin să ofer soluții la probleme concrete, să îmi pun la lucru energia acestui partid tânăr, entuziasmul lui și priceperea unor profesioniști autentici care se află în rândurile lui. În loc să pui o forță nouă la treabă, pentru a rezolva ceva pentru România, tu elimini din start acea forță, pentru că nu o poți stăpâni. Nu e controlabilă de către cei din sistem! Asta se întâmplă, de fapt, cu noi.

Noi nu vedem viitorul Românei decât cu Occidentul din care facem parte

– S-a spus că sunteți partid extremist, de extremă dreaptă, anti-european. Care este adevărul dvs?

– Noi am spus că suntem un partid conservator și am arătat că prin valorile noastre suntem conservatori.

– Cum… „argumentați” (de parcă ar fi nevoie de argumentare!) promovarea celor patru valori susținute de AUR: familie, națiune, credință, libertate?

– Ele sunt valori perene, nu le-am inventat noi, sunt valori de căpătâi ale oricărui conservator de oriunde s-ar afla el în lumea asta și, mai mult decât atât, ele sunt la baza și totodată motorul oricărei societăți normale la cap, care vrea să se dezvolte. Fără familie nu există viitor, fără libertate nu poți să pui în lucrare darurile pe care le ai, pentru că ai nevoie de libertate – de inițiativă, de circulație, de expresie, de gândire și așa mai departe. Fără credință, fără o aspirație către transcendent te reduci la lucrurile materiale, la interesul jos, la plăcerile joase, fără să poți să construiești; nu ai „combustibil” pentru a construi ceva cu adevărat măreț. Dar dacă ai o privire îndreptată către Cer, atunci ai forța și motivația de a încerca să faci ceva cu adevărat important pe lume. Iar națiunea… este neamul nostru. Dacă eu îmi neg rudele, dacă le îndepărtez, dacă mă lipsesc de rădăcinile pe care mi le oferă acest neam și de toată experiența care vine din el, mă lipsesc de toate sursele de demnitate care vin din istoria lui.

Că am fi anti-europeni…? Noi, în documentele noastre programatice, am spus clar că nu vedem viitorul Românei decât cu Occidentul, din care facem parte și din punct de vedere cultural și din punct de vedere geografic și din punct de vedere istoric. Noi cu Occidentul, împreună cu el trebuie să lucrăm în continuare, fără a neglija relațiile cu Orientul, cu Orientul ortodox, mai ales. Dar drumul nostru este către Vest și spunem asta în mod clar, însă în privința participării noastre la construcția europeană, suntem împotriva Statelor Unite ale Europei, adică a unui supra-stat în care să se dizolve toate celelalte, cu toate elementele lor identitare și de suveranitate. Noi suntem pentru o Europă a națiunilor. De asemenea, am spus în documentele noastre programatice că vom milita pentru întărirea flancului estic al NATO, pentru că e în interesul nostru național ca aici granița NATO să fie foarte, foarte puternică. Deci n-avem cum să fim împotriva NATO, n-avem cum să fim împotriva Uniunii Europene. A, sunt anumite lucruri de criticat, există acest flagel al „corectitudinii politice” care bântuie prin lume și care și-a făcut un cuib destul de bun în Comisia Europeană, de unde atacă furibund inclusiv România. Bun. Ne luptăm cu el, dar nu suntem împotriva Uniunii Europene.

– Mi-am amintit o predică a mitropolitului Bartolomeu în care spunea la un moment dat: „Avem în față o nouă Europă care ni se propune, dar aș vrea să spun răspicat: Europa, nu Sodoma!” Este ceea ce, între altele, susțineți și dvs?

– Exact! Adică, ia ce e de luat! Europa este, totuși, o lume întreagă, care s-a fondat pe filosofia greacă, pe dreptul roman și pe creștinism. Hai să ne întoarcem la rădăcini!

Nu poți să faci ceva, politic, în răspăr cu credința ta

– În ce măsură doctrina AUR se revendică de la Biserica Ortodoxă?

– Nu se revendică de la Biserica Ortodoxă, pentru că nu e partidul Bisericii, doar că are această componentă foarte importantă, a credinței. Noi nu punem doar într-un program politic dorința de a sprijini credința, ci trăim credința, pentru că suntem fii ai Bisericii. E firesc ca toată această clasă politică să fie filtrată și prin acest spectru al credinței, adică nu poți să faci ceva, politic, în răspăr cu credința ta. Și atunci, tot ce vom face, vom face în concordanță cu principalele noastre valori, între care credința este una foarte, foarte importantă.

–  Care dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe v-au inspirat cel mai mult în toată activitatea dvs de până acum?

– Am avut și am relații cordiale cu mulți, sunt ierarhi pe care-i prețuiesc în mod deosebit, dar prieten am fost cu unul singur, și anume cu vlădica Bartolomeu Anania, pe care-l și evoc pe multe pagini într-una din cărțile mele, „Cei 13 care m-au salvat”. De la Înaltpreasfinția Sa am învățat multe lucruri, inclusiv o raportare corectă, de pe poziții creștine, la tot ce se întâmplă în realitatea zilelor noastre. Îi ascultam predicile ca pe o îndrumare în acest hățiș politico-ideologico-administrativ, în care suntem siliți să trăim. Întotdeauna găsea cel mai bine drumul întorcându-se la Scriptură și la sfânta tradiție a Bisericii Ortodoxe și ni-l arăta și nouă, și asta m-a marcat mult. Îmi lipsesc predicile dânsului, îmi lipsește dânsul cu totul și lipsește multora din generația mea sau din generațiile mai vechi.

Nu trebuie să-ți faci o meserie din a fi parlamentar

– Care sunt prioritățile imediate ale AUR ca partid parlamentar?

– Așa cum am promis în campania electorală, prioritatea noastră zero este declanșarea reformei clasei politice, pentru că tot răul din societatea românească se datorează unei clase politice formate printr-un proces de contraselecție continuă, de 30 de ani încoace, proces care a adus la pârghiile de putere oameni nepricepuți, dezinteresați de exercitarea puterii în interesul românilor, corupți, de multe ori, lipsiți de orice alte însușiri decât aceea de a face bani în interes propriu și de grup. Noi vrem să schimbăm lucrurile astea. Avem un pachet legislativ consistent, care merge până la curmarea traseismului politic, un pachet care se referă inclusiv la limitarea numărului de mandate de parlamentar la două, deoarece considerăm că nu trebuie să-ți faci o meserie din a fi parlamentar. A fi parlamentar este o onoare și o demnitate pe care ți le acordă poporul român, ca tu să faci ceva în numele lui. Și dacă ești capabil să faci ceva, faci într-un mandat sau două; dacă nu, poți să stai și zece mandate și nu faci nimic, cum avem cazuri destule. Vom încerca să ne promovăm aceste legi care țin de pachetul de reformă a clasei politice. Sigur că de la 10 la sută e greu, ceilalți se vor opune, cu siguranță, intențiilor noastre, dar noi vom lua de partea noastră electoratul care pentru asta ne-a votat.

– Ce procent din membrii inițiali ai partidului provin din ASCOR?

– Nu știu, n-am făcut un astfel de calcul. Sunt mulți, din cât cunosc eu. Suntem mulți din fosta Ligă a Studenților, din ASCOR, mulți din cei care au activat în organizații civice și culturale creștine, mulți din cei care au fost implicați în Coaliția pentru Familie și în organizarea referendumului, mulți unioniști care s-au ocupat doar de acest ideal zece ani, sub conducerea lui George Simion. Sunt din mai multe zone veniți, membrii noștri. Proporția nu pot să o știu, dar ce e clar e că majoritatea covârșitoare sunt oameni de biserică, nu doar care acceptă credința ca pe un element identitar și ca pe o valoare de care trebuie să ținem cont, ci oameni care chiar duc o viață duhovnicească așa cum scrie la carte.

Nu mai e vreme de experimente și nu ne mai putem juca politic

– Este adevărat că luni veți avea o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis?

– Da, am fost invitați la consultări la Cotroceni, în vederea desemnării noului premier și care va trebui să ducă la alcătuirea și votarea unui nou guvern. Bineînțeles însă că ăsta este un lucru formal, pentru că știm foarte bine că președintele Iohannis va numi pe cineva din Partidului Național Liberal, indiferent că alegerile au fost câștigate de PSD.

– Vi se pare corect?

– Constituția îi permite să facă asta atâta vreme cât nici un partid nu a câștigat alegerile cu peste 50 la sută. Și nu este prima oară când un președinte pemite alcătuirea guvernului de către un partid care nu doar că nu deține majoritatea, dar care se și silește să alcătuiască o majoritate cu alte formațiuni. A făcut-o și Băsescu, la vremea lui, nu e ceva care să ne șocheze. Numai că, ce ar trebui să înțeleagă și domnul președinte și liderii Partidului Național Liberal, este că acum nu mai e vreme de experimente și că nu ne mai putem juca politic. Nu se poate așa, pentru că trăim într-un ceas de mare cumpănă și orice greșeală se plătește cu vieți omenești. Ar fi foarte indicat ca premier să fie pus cineva care să nu fost până acum în zona asta de Executiv și care să nu fi rămas dator față de poporul român printr-o guvernare proastă. Ca să fiu mai direct: ar fi bine să se renunțe la politruci și să se apeleze la profesioniști. Și poate că ar fi chiar mai bine să fie un om din afara partidelor. Avem nevoie de cineva care să știe să ne scoată la liman într-un moment în care România este împrumutată până peste cap, când România nu reușește să stăpânească deloc pandemia și în condițiile în care ne adâncim într-o criză economică tot mai profundă.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut