Cutremurul recent din Turcia soldat cu peste aproape 13 mii de morți și peste 60.000 de răniți aduce în discuție situația clădirilor cu risc seismic de la noi din țară, dar și cât sunt de pregătite autoritățile pe de o parte și populația pe de altă parte să facă față la un astfel de cataclism.

Chiar dacă riscul producerii unui cutremur major în județul Cluj este foarte redus, în principal datorită așezării noastre favorabilă pe harta seismică, Făclia a încercat să afle care sunt clădirile cu risc seismic din județ.

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Cluj, efectele cauzate de cutremure ar putea consta în avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile, avarierea şi/sau ieşirea din funcţiune a unor reţele de infrastructură (utilităţi), cedarea unor elemente de relief (versanţi) şi/sau a unor lucrări tehnice (baraje) de pe teritoriul respectiv sau din amonte; avarierea gravă a unor dotări industriale cu surse de mare risc, etc., precum şi de orice alte lanţuri de evenimente negative (incendii, explozii).

Într-un studiu realizat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Consiliul Județean Cluj se arată că în județul Cluj seismele pot declanşa alunecări de teren, tasări şi lichefieri în cazul terenurilor cu caracteristici specifice, condiţiile climatice pot favoriza sau grăbi declanşarea respectivelor efecte. „În cazul producerii unui eveniment seismic care poate conduce la declanşarea unui accident chimic, nuclear sau a unui incendiu, se vor lua măsuri corespunzătoare prevăzute în planurile de protecţie şi intervenție în cazul de explozii mari, la suprafaţă sau în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane, în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear şi căderi de obiecte cosmice, respectiv în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de incendii în masă”, arată studiul.

Conform datelor centralizate, în Cluj-Napoca există șase imobile considerate cu risc seismic. Toate sunt în centrul istoric al orașului și vorbim numai despre clădiri cu risc mediu spre mic.

Una dintre clădirile simbol din centru municipiului Cluj-Napoca încadrată la risc seismic este situată pe strada Iuliu Maniu nr 2-6. Este vorba de imobilul obținut prin legile retrocedării de așa zisul Status Romano Catolic.

Clădirea este încadrată în clasa a II-a de risc seismic. La parterul clădirii au fost amenajate magazine iar într-o altă latură funcționează un hotel și restaurante.

Clădirea de la numărul 2-6 și precum și cea de vis-a vis au fost ridicate după proiectele arhitectului budapestan Alpar Ignac şi au fost date în folosinţă la finalul anului 1899. Arhitectul a ales stilul eclectic urmând tendinţele acelor vremuri. În acel moment, acestea erau considerate cele mai moderne locuinţe din Cluj. În cadrul acestor lucrări a fost deschisă strada Sfintei Biserici (strada Iuliu Maniu de astăzi), care, până atunci, fusese doar o uliţă.

Tot cu risc seismic figurează ți imobilul de pe Bulevardul Eroilor nr 3. Este vorba de o clădire monument construită în secolul XVIII.

O altă clădire emblematică aflată pe lista cu risc seismic este situată în Piața Matei Corvin nr. 3. Imobilul are la etaj apartamente iar la parter funcționează un restaurant.

Din municipiul Cluj-Napoca au mai fost încadrate în categoria de clădiri cu risc seismic imobilele de pe strada Clinicilor, limitrof cu strada Moților nr 3(clădire de locuit construită în 1840), imobilul de locuințe de pe strada Deak Francisc nr. 9 și imobilul de pe strada IC Brătianu nr 18. Ultimele după imobile sunt încadrate în clasa a III-a de risc.

Și la Turda a fost identificat un imobil cu risc seismic. Este vorba de clădirea de blocul de locuințe de pe Valea Victoriei nur 7B, Bl L140. Din județul Cluj au mai fost încadrate în categoria de clădiri cu risc seismic imobilul de locuințe din comuna Sânpaul, satul Sumurduc nr. 17 și clădirea din satul Măhal nr. 57, comuna Sânmartin.

De asemenea, este expus riscului seismic și corpul III al Castelului Banffy de la Bonțida.

Aici se desfășoară festivalul de muzică Electric Castle, organizat anual, începând cu 2013 (cu excepția anului 2020, când evenimentul a fost anulat din cauza pandemiei de coronavirus).

Castelul Banffy a fost denumit și Versailles-ul Transilvaniei. A fost construit de o familie pe nume Banffy, din comuna Bonțida, județul Cluj. Inițial, castelul a fost construit într-un stil renascentist, iar modificările ulterioare din secolul al XVIII-lea au fost făcute în stilul baroc și în secolul al XIX-lea, în stil romantic.

Pentru conștientizarea, informarea și pregătirea populației pentru a reacționa corect în situația unui cutremur, Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au demarat o campanie națională de informare preventivă denumită „Nu tremur la Cutremur”.

Obiectivele propuse în cadrul campaniei se referă la cunoaşterea riscurilor la care este expusă o persoană în momentul declanşării unui cutremur, prezentarea modalităţilor de protecţie individuală şi colectivă în timpul cutremurului, necesitatea pregătirii individuale şi colective, importanţa educaţiei anti-cutremur.

Planul de urgență

Astfel, se recomandă ca fiecare familie să aibă un “Plan de urgență” în caz de cutremur. Trebuie stabilite următoarele aspecte: din ce tip de structură este  realizată locuinţa, dacă va oscila mai mult sau mai puţin la cutremur,  unde există pereţi despărţitori şi pereţi de rezistenţă, tencuieli groase și ornamente care pot cădea,  mobilier suprapus de care trebuie să se ferească şi trebuie fixat de structura, ce surse de incendiu există (sobă, aragaz).  Trebuie cunoscută amplasarea comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor  generale şi locale pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie să poată acţiona cu operativitate.

Rezerva de urgență

Rezerva sau rucsacul pentru situaţii de urgenţă trebuie să conţină obiecte care ajută pentru 3-5 zile, în cazul în care este nevoie să părăsiţi locuinţa. Din ce este constituită această rezervă (conținut minim):•apă (minim 4 litri)•alimente ușoare și neperisabile, biscuiți, batoane energizante etc.; trusă de prim ajutor;•pătură;•aparat de radio cu baterii; lanternă; baterii de rezervă; fluier; articole de igienă personală: săpun, pastă și periuță de dinți, hârtie igienică; •agendă cu numere de telefon importante.

Comportament după cutremur

Clădirile trebuie părăsite calm, fără a lua lucruri inutile, iar drumul spre ieşire trebuie verificat cu grijă, pentru a evita expunerea la pericole. Pentru orice eventualitate, trebuie prevenită rănirea provocată de căderea unor  tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau, în  lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.).•Dacă la ieşire uşile sunt blocate, trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă uşile nu pot fi deblocate, se recomandă spargerea geamului, curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. şi  evacuarea prin golul astfel creat.

Persoanele rănite

În cazul în care, în urma unui cutremur sunt persoane rănite, acestea trebuie să fie eliberate din locurile unde au rămas prinse şi să li se acorde primul ajutor. Răniţii grav nu trebuie mişcaţi decât dacă sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze, până la acordarea unui ajutor  sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea răniţilor ar putea fi agravată de manevrarea necorespunzătoare. De asemenea, persoanele în putere trebuie să se îngrijească de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi să acorde tot sprijinul echipelor de salvare.

Utilizarea telefoanelor

Telefonul nu trebuie utilizat decât pentru apeluri către serviciile de urgenţă, în cazuri justificate, pentru a nu bloca circuitele telefonice.

Verificarea instalațiilor

Pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure,  trebuie verificată starea instalaţiilor electrice, de gaze, apă, canalizare. În cazul în care se constată avarii, trebuie închisă alimentarea locală sau generală şi anunţată unitatea de specialitate pentru intervenţie. De asemenea, nu trebuie folosit focul. •Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea de evacuare este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc.), încercaţi să calmaţi persoanele şi adresaţi-vă unei firme specializate sau serviciilor de urgenţă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a vreunei persoane.

Seismele pot declanşa și alunecări de teren. Conform datelor furnizate de inspectoratul pentru situații de urgență și a cartării directe în teren și a utilizării imaginilor satelitare a fost realizată o bază de date a alunecărilor de teren ce se manifestă la nivelul județului Cluj și însumează 3836 corpuri de alunecare.

Se remarcă unități administrativ teritoriale precum Cluj Napoca cu 2.97% din totalul suprafețelor afectate de alunecări de teren de la nivel județean, UAT Aiton (2.62%), Ploscoș (2.48), Feleacu (2.32), Ceanu Mare (2.29), Apahida (2.03) ș.a. Aceste alunecări ocupă suprafețe între 0,54 hectare cum este cazul unității administrativ teritoriale Luna la 519 hectare pentru UAT Cluj Napoca.