Claca de gheme

În lumea satului, în vechime, claca a fost una dintre formele cele mai populare de întrajutorare. Era multă cânepă sau lână de tors, așa că femeile, mai ales cele care aveau mulți copii sau greutăți în familie (boală sau deces), nu reușeau să-și termine singure lucrul până venea primăvara și se ieșea la hotar, la muncile câmpului. Astfel, pentru „a fi în rând cu satu’”, erau ajutate de celelalte femei din sat (vecine sau neamuri).

În satul clujean Răchițele se practica „claca de gheme”. Aceasta presupunea distribuirea unei cantități mai însemnate de lână sau fuior prin vecini, pentru ajutor. Femeile torceau lâna sau cânepa acasă, o adunau în gheme, pe care le împodobeau cu sasău, fire și panglici colorate. Era o concurență între femei, care a tors firul mai subțire, sau care a împodobit ghemul mai frumos.

Într-o zi anume, de obicei duminica sau într-o sărbătoare, femeile duceau ghemele la casa găzdoaiei, cea care a distribuit lâna sau fuiorul prin sat. Întâlnirea femeilor se desfășura într-o atmosferă de veselie, în care se mânca, se cânta, se juca și se glumea, conform obiceiului.

La clacă mergeau mai mult femeile, mai rar bărbații, fetele sau feciorii. În cazul în care doreau să meargă în clacă și bărbații, soțiile lor luau mai multe fuioare de tors.

Obiceiul „Claca de gheme” va fi prezentat de Grupul „Păstrătorii Tradiției Răchițele”, coordonator prof. Marioara Boc, în cadrul spectacolului „Mama, izvor de cântec și dor”, care va avea loc marți, 7 martie, de la ora 18:00, la Cercul Militar din Cluj-Napoca (Piața Avram Iancu nr. 1-3).

Biletele sunt disponibile pe: www.entertix.ro/…/mama-izvor-de-cantec-si-dor…

Grigore SÂMBOAN
consultant artistic CJCPCT Cluj