Cine decontează ratarea aderării la Schengen?

Opoziţia Austriei faţă de extinderea Schengen nu este un accident, dar, pe de altă parte, nu ar trebui să ne surprindă, având în vedere politica și diplomația țării noastre, din ultimii aproximativ 30 de ani, semnalează unii specialiști clujeni.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, consideră că această opoziție este rezultatul unui calcul de politică internă, în primul rând. „Au considerat (n.red Austria) că este util, politic vorbind, să marșeze pe o linie antiimigranți, antirefugiați, antideschidere. România și Bulgaria sunt deci victimele colaterale ale acestui joc politic care s-a întâmplat în Austria. Desigur că și noi, dacă ne-am fi făcut mult mai bine temele mai ales în materie de lobby european și ne-am fi demonstrat capacitatea de a convinge, inclusiv în rândul politicienilor austrieci, e probabil ca această grupare de conducere a partidului de guvernământ principal din Austria să nu fi marșat pe tematica Schengen pentru a capitaliza în viitoarea campanie electorală pentru alegerile care vor avea loc

curând. Însă, date fiind și aceste limitări ale capacității noastre de a influența, România și Bulgaria practic, s-au autopropus ca victime sigure într-un joc politicianist din interiorul Austriei și cred că în acest sens nu putem să dăm alte explicații decât în primul rând această reducere a politicilor europene la mize foarte egoiste de politică națională”, consideră Sergiu Mișcoiu.

În ce privește consecințele în plan intern, în opinia sa „e limpede că defecțiunea vine din influența pe care PNL o are în grupul Partidului Popular European și mai ales pe lângă gruparea mai de dreapta din acest PPE, ministrul de interne este deja destul de contestat, este membru PNL…, premierul este membru al PNL, președintele este susținut (n.red de PNL) și a fost președinte al PNL Este evident că defecțiunea producându-se din partea unui stat care e condus de dreapta nu putem să identificăm goluri decât în această zonă. Acum, cât de mult vor plăti polița acestui eșec de parcurs cei de la PNL, rămâne de văzut. Presiunile pentru a merge înspre forțarea demisiei ministrului de Interne probabil că vor crește în zilele următoare, însă după cum arată lucrurile acum, PNL se va cabra în jurul său.

Data viitoare va trebui să ne facem temele mult mai bine, din perspectiva capacității noastre de a influența în mod direct și permanent în perioada lungă a timpului decidenții politici acolo unde avem mize naționale”.

În opinia sociologului clujean Ioan Hosu, decizia era oarecum predictibilă. „Nu trebuie să fim atât de surprinși, e urmare a unor ani de ineficiență diplomatică, nu este efectul unor decizii de moment. Sigur, aceste lucruri inflamează opinia publică și liderii politici de la putere și din opoziție, dar cred că ar trebui să reflectăm serios vizavi de diplomația și politica românească din ultimii 30 de ani. Aceste lucruri nu cred că afectează prea mult având în vedere faptul că se rescrie modul în care se configurează Schengen, dar sigur politic, au efecte și pentru liderii politici, dar și pentru opinia publică. Opinia publică este profund afectată acum, dar ar trebui să revedem traseul de după aderare în ceea ce privește poziționarea României în raport cu partenerii UE, NATO. Cred că asta e miza în acest moment, să vedem unde și cum am performat și pe de altă parte, trebuie să vedem și comportamentul partenerilor din UE, pentru că și aici vorbim de relații instituționale într-un cadru european. Aici se ridică semne serioase de întrebare, iar dacă nu avem răspunsuri consistente și coerente, ne putem trezi sau putem să ne întrebăm care este locul și rolul nostru în structura europeană, iar curentele antieuropene vor exploata acest moment. Cu alte cuvinte, e o situație absolut de nedorit, cea în care ne aflăm și noi, dar și partenerii din spațiul Uniunii. Onest vorbind, ne întrebăm dacă noi n-am făcut ce trebuia să facem și, pe de altă parte, parte dacă alții sunt onești”, spune Ioan Hosu.

Anca M. COLIBĂȘANU