Ceremonial inedit la decernarea premiilor Concursului Național de Poezie ”Octavian Goga”

Se amplifică emoțiile, dar și privirile iscoditoare când urci lungile scări spre templul în care a scris și a trăit marele poet și om politic Octavian Goga. În muzeul cei poartă numele și în marele parc plin de flori, arbuști, pomi fructiferi și copaci seculari, îi cauți nu doar opera literară, ci și pașii, amprentele muncii sale și ale Veturiei Goga, marea doamnă care a contribuit la nașterea acestui concurs național de poezie.

Și cum septembrie are încă zile însorite, blânde și un decor coloristic de reală frumusețe pe defileul Crișului Repede, drumul spre acest sălaș de cultură, ce poartă numele poetului, te îmbie la meditații lirice pentru… viitoare concursuri. Cert este faptul că ediția din acest an a Concursului Național de Poezie ”Octavian Goga” și-a respectat blazonul câștigat în repetabila întrecere ce numără 36 de ani în care și-au căpătat brevetul poetic numeroși autori consacrați în urma premiilor primite la Ciucea. Ceremonialul acestei ediții 2021, a fost deschis de Eduard Boboc, directorul Muzeului Octavian Goga, care, salutând întreaga prezență la această manifestare de premiere, a subliniat rațiunea concursului, numărul de participanți, juriul și principalii organizatori: Direcția Județeană Pentru Cultură Cluj, Consiliul Județean, prin Centru Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Muzeul Memorial Octavian Goga din Ciucea. În numele celor care au analizat cu profesionalism și exigență materialele trimise spre jurizare de cei 20 de concurenți din țară, a vorbit Victor Cubleșan, președintele juriului, care a menționat că acest concurs de tradiție a reușit să selecteze, să aleagă autori valoroși, care au scris poezie bună. Autorii diferiți care au venit cu poezie clasică, cu rimă, cu vers, au venit cu poezie de factură foarte modernă, de avangardă. Numărul participanților a fost mai mic comparativ cu anii trecuți, din cauza pandemiei, însă nu contează cantitatea, ci calitatea poeziei.

Felicitând concurenții și organizatorii, directorul Direcției Județene de Cultură a invitat la cuvânt un alt membru al juriului, Victor – Constantin Măruțoiu, care a menționat între altele că membrii actualului juriu sunt foști premianți ai edițiilor trecute, subliniind că valoarea concursului a crescut de la o ediție la alta, iar pandemia nu a împietat creația artistică.

Juriul acestei ediții format din Ioan- Pavel Azap, Victor-Constantin Măruțoiu și Victor Cubleșan, au nominalizat următorii câștigători ai concursului de poezie: Premiul special al juriului a fost atribuit Iuliei Anamaria Gidiu, premiile pentru poezie ,, Octavian Goga’’ a revenit doamnelor Ana Ramona Vasar, Alexandra Emilia Bucur și Lena Chilari.

Mențiunile pentru poezie ,, Octavian Goga’’ au fost câștigate de Francisc Balog, Steliana Cristina Voicu și Elena Dârțu. După premiere și aplauze a urmat ineditul acestui eveniment poetic, la care și-au adus contribuția Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturiii Tradiționale Cluj, prin intermediul Grupului de Datini și Tradiții al Sătenilor din Negreni, coordonat de prof. Florina Varadi și preotul Marian Văcariu, Craii Măgurii din Bucea, dar și de managerul CJPCPAT Cluj, dna Adriana Irimieș.

De altfel, această a doua parte a evenimentului, a fost coordonată de reprezentantul CJCPAT, dl. Grigore Sâmboan, care a prezentat atât repertoriul Grupului din Negreni, cât și al Corului bărbătesc Craii Măgurii, la timona cărora se află preotul Mircea Dejeu. Craii Măgurii au selectat și prezentat publicului din repertoriul lor cântece religioase, patriotice, de petrecere, de cătănie și chiar folclorice.

Grupul de Datini și Tradiții al Sătenilor din Negreni au prezentat HABA, o șezătoare specifică locului care are și un bogat decor din care nu lipsește caierul de lână, fusul și furca, dar și alte acareturi cerute de producerea obiectelor artizanale de odinioară, chiuiturile și muzica a două instrumente: vioara cu goarnă și toba. Ca pe vremuri, și acum șezătoarea s-a încheiat cu cântece, joc și voie bună.

În acest plăcut cadru sărbătoresc, a luat cuvântul managerul CJPCPCT Cluj, dna Adriana Irimieș, care și-a exprimat marea bucurie de a participa la acest important eveniment poetic și cultural al lunii septembrie. În același cadru a subliniat realizările meritorii ale Centrului în domeniul cercetării valorilor trecutului cultual artistic și al artei meșteșugărești tradiționale, sens în care a scos în evidență că un exemplu pilduitor al moștenirilor valorice din zona Crișului Repede și al zonei Ciucea, îl reprezintă chiar dna Viorica Tripon, care este onorată , de Ministerul Culturii, cu înaltul titlu de TEZAUR UMAN VIU, pentru modul cum a promovat, ca un adevărat dascăl, artizanatul numit Țesătură. În aplauzele publicului, dna manager a oferit o Diplomă de Excelență celei mai pricepute d-ne în țesături artizanale, iar prof. Florina Varadi, ia înmânat un cadou. Din aceste ample campanii de cercetare, spunea Adriana Irimieș, sunt descoperite noi elemente de identitate și iubire de neam și de țară, iar filmele documentare prezentate de Centru în una din sălile Casei Albe a Muzeului Memorial Octavian Goga, avându-le ca principale eroine pe fiicele locului, Viorica Tripon și Viorica Bolba, cea care promovează Pâinea Sacră ( prescura), vorbesc de rădăcinile ne pieritoare ale tezaurului artei noastre strămoșești.

Putem concluziona că ceremonialul decernării premiilor acestei ediții a fost lipsit de inflexiuni pandemice, ci mai degrabă fost o reușită sărbătoare a acestui dulce anotimp tomnatic, la care a fost părtași, din neant, și marele poet Octavian Goga.

Dumitru VATAU