Cercetătorii UBB atenționează asupra nivelului crescut de radon în clădirile școlilor și grădinițelor din România

În 20% din școlile din România investigate de cercetătorii UBB, dintr-un eșantion de peste 400 de clădiri, concentrația de radon a depășit valoarea limită. Cercetătorii universității clujene atrag atenția că, după reabilitarea termică a clădirilor în care își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult, depășind cu mult limita maximă admisă și punând în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul „este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică” – atenționează cercetătorii.

„Specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon «Constantin Cosma» (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătății. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu și de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentrației de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe și creșe, spitale și în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum și aplicarea unor lucrări pentru protecția față de radon sunt obligatorii. Legislația din România prevede că nivelul de referință de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentrația de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 țigări/zi” – precizează UBB, într-un comunicat remis presei.

Universitatea Babeș-Bolyai este singura instituție din România care a făcut măsurători ale radonului și care are „rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN)” – spun reprezentanții acesteia. Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirile publice în care își desfășoară activitatea majoritatea școlilor și grădinițelor și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor și normele cu privire la reducerea concentrației de radon, „însă fără succes”.

Cercetătorii clujeni atrag atenția că Ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nici o prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat, deși aceste măsuri sunt obligatorii prin legislație. „Directiva CE 2013/59/Euratom prevede că Planul național de acțiune la radon pentru fiecare țară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficiență energetică și de calitate a aerului interior” – atenționează cercetătorii.

M. T.