Câți români trăiesc în Cluj. Și câți unguri

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, furnizate de Direcția Regională de Statistică Cluj, arată o populație rezidentă a județului nostru de 679.141 persoane, în scădere cu 11.965 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011).

Trebuie menționat că înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Astfel, informația privind etnia a fost disponibilă pentru 587.422 persoane. S-au declarat români 488.212 persoane (83,1% dfin total). Populația de etnie maghiară a județului este de 78.455 persoane (13,4%) și cea de etnie romă 17.802 persoane (3%).

Potrivit liberei declarații a celor 586.471 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Cluj după limba maternă se prezintă astfel: pentru 84,7% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, 13,4% limba maghiară, iar 1,5% limba romani.

Ungurii sunt majoritari doar în Harghita și Covasna

Conform datelor Institutului Național de Statistică, la nivel național, informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-au înregistrat peste 20.000 de persoane sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98%) şi în 39 de judeţe, inclusiv Cluj, (cu o pondere între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre județe ponderea românilor depăşeşte 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea numai în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%), iar ponderi ridicate se înregistrează doar în judeţele Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).
Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind 0,8% şi 9,7% (Mureş). Romii se întâlnesc într-o proporţie de peste 6% şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).
Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în Bucureşti (1.300 persoane).

Structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
În Capitală şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte 7 judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.
Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).
Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

V.D.