Cărțile care ne învață ce nu poate școala, prezentate de autori la Cluj

De ce Petru Cercel a scris poezii în limba italiană?”, „Care este secretul banilor?” „De ce plângem când tăiem ceapa?” sunt întrebări care și-au găsit răspuns la întâlnirea cu președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop, cu analistul financiar Irina Chițu și omul de știință Dan C. Vodnar. Evenimentul deosebit a avut loc luni, 22 iulie 2024, în Grădina Academiei Române. Cu acest prilej, cele trei personalități amintite și-au prezentat cărțile „Prezentul din trecut. Istoria pe care nu o înveți la școală”, „Secretul banilor. Educația financiară pe care nu o înveți la școală” și „Știință cu sare și piper. Chimia pe care nu o înveți la școală” apărute la editura Corint. La eveniment au participat președintele Academiei Române Filiala Cluj, Doru Pamfil, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române Filiala Cluj, Ioan Bolovan, academicieni, profesori universitari și un public numeros. Moderatorul manifestării a fost Simona Preda, brand manager Corint.

Un trecut ca prezentul trăit de oamenii de atunci

Despre cartea „Prezentul din trecut. Istoria pe care nu o înveți la școală” autorul ei, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a spus că abordează trecutul din perspectivă vie: „Ne interesăm cu toții de prezentul pe care-l trăim, de vremea noastră și este normal să fie așa. Când vorbim de trecut, ne gândim la o epocă moartă care a fost și nu ne mai interesează. Mie îmi plac acei istorici care studiază trecutul din perspectivă vie, gândindu-se la oamenii care au trăit atunci și pentru care trecutul a fost prezent”.

În opinia istoricului Ioan-Aurel Pop, dacă am reuși să ne transpunem în epocile respective, n-am mai fi șocați de lucruri care se petrec astăzi și care încearcă să corecteze istoria. „Cunoașteți mișcările de corectitudine politică, mișcările neomarxiste, progresiste care încearcă să corecteze trecutul, inclusiv pe William Shakespeare ceea ce este o blasfemie. Adică, să te apleci asupra trecutului cu mintea ta de azi și să spui de pildă, cum mi-a spus un tânăr, pe care l-am iertat, că Iulius Cezar trebuie să fi fost un om modest intelectual că n-ar ști să lucreze la computer dacă l-am pune. Biologic vorbind capacitățile noastre nu sunt cu nimic mai mari decât al oamenilor care au trăit acum 2000 de ani”. Exagerările au mers până acolo încât de curând la reuniunea botaniștilor din întreaga lume s-au eliminat 200 de nume de plante în limba latină, denumiri considerate jignitoare în raport cu corectitudinea politică, a mai spus academicianul Ioan-Aurel Pop.

Cum de Nicolaus Olahus, care toată viața s-a numit Nicolae Românul, a slujit statul ungar?

În cartea domniei sale, academicianul Ioan-Aurel Pop a adus în prim-plan fațete mai puțin știute ale unor personalități istorice pornind de la o serie de curiozități: „De ce Petru Cercel a scris poezii în limba italiană? Nu știe lumea sau știe foarte puțină lume. Cum de Nicolaus Olahus, care toată viața s-a numit Nicolae Românul, a fost și <un hungarus>, un maghiar, care a slujit statul ungar și a ajuns la cele mai înalte demnități din Regatul Ungariei inclusiv vicerege al Ungariei habsburgice și arhiepiscop primat al Ungariei? El scrie că neamul lui vine din spița voievozilor Basarabi ai Tării Românești. Cum s-au întâmplat aceste lucruri?”

Un alt subiect interesant abordat în carte a pornit de la întrebarea cum se poate ca într-o perioadă anume pe parcursul vieții oamenii să-și schimbe confesiunea de mai multe ori: „Avem oameni în secolul al XVI-lea care se nasc catolici și trec la luteranism, de la luteranism trec la calvinism și apoi la unitarianism. Dacă principele Ioan Sigismund a II-lea nu l-ar fi oprit pe Francisc David, exista o variantă și mai radicală decât unitarianismul”, a spus istoricul Ioan-Aurel Pop.

De asemenea, în carte autorul mai aduce lămuriri vizavi de întrebarea <Ce a reprezentat pentru români unirea cu biserica Romei?>: „Astăzi în spațiul public se discută foarte mult despre <trădarea> pe care au făcut-o românii ardeleni. E un fel de a privi lucrurile dinspre prezent. Românii ardeleni la 1697-1699 s-au gândit cum să facă să poată trăi, nu mai bine, ci să trăiască apărându-și etnia și specificul lor, identitatea. Metoda pe care au aplicat-o a fost aceasta de unire cu biserica Romei, o metodă excepțională pentru că a ridicat dintre români o intelectualitate cum nu mai existase în toată istoria noastră.”

În final, președintele Academiei Române a spus că trecutul din toate dimensiunile timpului ( prezent, trecut și viitor) este singura dimensiune care nu se mai poate modifica: „S-a întâmplat. Așa a fost și așa rămâne. Însă despre trecut avem multe păreri: „Pentru că despre trecut avem izvoare, elaborate în limbi foarte diferite și complicate, izvoarele sunt limitate, iar noi le interpretăm fiecare în maniera noastră. ”, a afirmat academicianul.

Plătește-te pe tine primul!

Cel de-al doilea autor care și-a prezentat cartea „Secretul banilor. Educația financiară pe care nu o înveți la școală”, Irina Chițu, analist financiar și jurnalist a afirmat că secretul banilor reprezintă investirea în permanență în noi, în cunoaștere, în obiceiuri financiare bune pentru că „planificarea financiară ține 80% de comportament, de obiceiurile din fiecare zi și doar 20% depinde de instrumentele financiare pe care le folosim.” După părerea Irinei Chițu, unul dintre principiile financiare sănătoase este acela să te plătești pe tine primul. „Când ai încasat salariul, fă să se ducă pentru obiectivele tale și ale familiei.” Autoarea a precizat că deși cartea a gândit-o ca un ghid pentru tineri la început de drum, volumul este un ghid pentru orice vârstă, „cu toții suntem la început de drum, de pildă, când luăm un credit”. Irina Chițu a încurajat părinții să insufle copiilor dorința de a aduce valoare în viața lor, de a fi recompensați pentru un serviciu pe care îl aduc altcuiva, dar a recomandat acestora și să-i învețe pe copii să doneze, să dea celorlați din ceea ce au.

Zaharul n-aduce doar fericirea

În același cadrul deosebit, grădina Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Dan Cristian Vodnar, președintele Senatului Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, s-a arătat bucuros să împărtășească publicului din subiectele cărții „Știință cu sare și piper. Chimia pe care nu o înveți la școală”, inițial un proiect online dezvoltat pe perioada pandemiei Covid.

Cartea este adresată în primul rând elevilor cărora le place chimia pentru că include un suport de aplicații pentru partea teoretică. După cum a precizat prof. dr. Dan Cristian Vodnar, cartea include 50 de întrebări, de tipul <Care este diferența dintre bicarbonatul de sodiu și praful de copt? De ce plângem când tăiem ceapa?> , întrebări care primesc explicațiile științifice. Dan Cristian Vodnar a dezvăluit publicului prezent povestea zahărului, care este responsabil de producerea dopaminei, hormonul fericirii, poveste cuprinsă și în carte. Referitor la excesul consumului de zahăr, prof. dr. Dan Cristian Vodnar a ținut să precizeze că în industria alimentară toate alimentele care sunt ultraprocesate în momentul în care le consumăm se transformă la nivel intestinal în glucoză. Deci ar fi indicat să analizăm ce și cât consumăm.

Sursă foto: Academia Română Filiala Cluj

Tia SÎRCA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut