Care este polul bogăției din România. Unde se află Clujul în clasamentul bunăstării

Comisia Națională de Prognoză a realizat Prognoza în profil teritorial pe termen mediu 2022 – 2026, varianta de toamnă, care plasează județul nostru într-o poziție favorabilă la nivel național prin perspectiva Prodului Intern Brut.

În Prognoză se estimează o evoluție constant ascendentă a Produsului Intern Brut (PIB) la nivel național, de la 1.396, 2 miliarde lei în 2022 la 1.552,1 miliarde lei în 2023, 1.713,7 miliarde lei în 2024, 1.858,2 miliarde lei în 2025, respectiv 1.998,3 miliarde lei în 2026. Evident, nu toate regiunile de dezvoltare din țară vor avea PIB-uri asemănătoare, nivel acestui indicator fiind extrem de diferit în funcție de zonă.

Așa cum era de așteptat, campionul bunăstării este regiunea București-Ilfov, cu un PIB estimat la 384 miliarde lei în 2022, 426,3 miliarde lei în 2023, 470,5 miliarde lei în 2024, 509,7 miliarde lei în 2025, respectiv 548,2 miliarde lei în 2026. Evident, în cadrul Regiunii, formată din județul Ilfov și municipiul Bucurtești, capitala deține ponderea covârșitoare a PIB-ului, care crește de la 345,4 miliarde lei în 2022 la 383,6 miliarde lei în 2023, 423,3 miliarde lei în 2024, 458,6 miliarde lei în 2025 și ajuinge la 493,1 miliarde lei în 2026.

Pe următoare poziție în clasamentul bunăstării Regiunilor se află cea de Nord-Vest, formată din județele Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, al cărei PIB se va majora de la 173,1 miliarde lei în 2022 la 192,8 miliarde lei în 2023, 213,1 miliarde lei în 2024, 231,4 miliarde lei în 2025, respectiv la 249 miliarde lei în 2026. Și în această regiune există un județ mult mai boigat decât celelalte: Clujul. PIB-ul județului nostru va evolua de la 72,5 miliarde lei în 2022 la 81 miliarde lei în 2023, 89,7 miliarde lei în 2024, 97,7 miliarde lei în 2025, până la 105,4 miliarde lei în 2026. După cum se poate constata, în doar 5 ani, se prognozează o creștere a PIB-ului în Cluj de aproape 33 miliarde lei (mai exact 32,9 miliarde lei).

De altfel, județul nostru se plasează pe a doua poziție în țară, după București, din acest punct de vedere, Clujul fiind urmat la o distanță apreciabilă de județul Timiș, cu un PIB în creștere de la 64,6 miliarde lei în 2022 la 71,7 miliarde lei în 2023, 79,3 miliarde lei în 2024, 86,1 miliarde lei în 2025 și 92,8 miliarde lei în 2026. După cum se poate constata, dacă în 2022 diferența de PIB între cele două județe este de 7,9 miliarde lei, în 2026 aceasta va ajunge la 12,6 miliarde lei.

Pentru comparație, să spunem și că cea mai săracă zonă din România este Regiunea Sud-Vest Oltenia, formată din județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi și Vâlcea, unde PIB-ul este estimat la 106,9 miliarde lei în 2022, respectiv la 152,5 miliarde lei în 2026. Dar cel mai sărac județ din țară nu se află în această zonă, ci în Regiunea Sud Muntenia, din care face parte județul Călărași, cu un PIB estimat la 10,5 miliarde lei în 2022, respectiv la 15 miliarde lei în 2026.

Câte PIB-uri vasluiene încap într-unul clujean

Așa cum este de așteptat și situația PIB-ului pe cap de locuitor este asemănătoare cu cea a regiunilor și județelor. Astfel, în 2022, cel mai mare PIB revine unui bucureștean, respectiv 38.350 euro/persoană, pentru că în 2026 această cifră să ajungă la 52.518 euro/personă.

Pe locul secund se situează clujenii, cu un PIB de 20.610 euro/persoană în 2022, respectiv de 28.408 euro/persoană în 2026, poziția a treia fiind ocupată de timișoreni, cu un PIB de 18.523 euro/persoană în 2022, și de 25.426 euro/persoană în 2026.

La polul opus, campionii sărăciei sunt vasluienii, cu un PIB de 6.706 euro/persoană în 2022 și unul de numai 9.569 euro/persoană în 2026. În apropiere se află și botoșănenii (cu 7.591 euro/persoană în 2022, respectiv 10.927 euro/persoană în 2026) și cei din Călărași (cu 7.871 euro/persoană în 2022 și 1.1240 euro/persoană în 2026).

După cum se poate constata, unui bucureștean îi revine, în 2022, un PIB echivalent cu cel al 5,7 vasluieni, iar pentru un clujean acest indicator este de 3,07 ori mai mare decât cel asociat unui vasluian.

V. Dădulescu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut