Candidat clujean la funcția de director de școală: “Parcă eram la piață, nu într-un concurs”

O parte dintre candidaţii pentru posturile de director şi director adjunct de la liceele de elită din municipiul Cluj-Napoca au susţinut săptămâna trecută interviurile din cadrul concursului pentru ocuparea acestor funcţii.

Alții vor avea proba de interviu în aceste zile, urmând ca procesul de evaluare pentru posturile de conducere a şcolilor din judeţ să se încheie oficial pe 8 decembrie.

Conform surselor ziarului Făclia, directorii mai multor licee considerate de elită din municipiul Cluj-Napoca vor rămâne aceiaşi.

Astfel, la Colegiul Național „Emil Racoviță” a fost un singur candidat la postul de director. Este vorba de Gheorghe Lobonț, care ocupă și în prezent această funcție.

Candidat pentru postul de director la Liceul „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a fost Adina Turcu, aceasta deținând și în prezent funcția de șef al unității școlare.

Pentru postul de director la Colegiul Național „George Coșbuc” s-au înscris doi candidați, iar în urma concursului a fost declarat admis actualul director interimar Horațiu Bota. Acesta se află în fruntea școlii din luna septembrie a acestui an, însă cu atribuții de director interimar.

Proba de interviu la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” va avea loc luni, 22 noiembrie. Nici aici însă nu vor fi surprize deoarece în cursă s-a înscris un singur candidat.

La Liceul Teoretic „Octavian Goga” din Huedin a fost declarat admis Horea Matiș. Din datele prezentate de ISJ Cluj, nici Matiș nu a avut contracandidat pentru postul de director. În schimb, la Liceul Tehnologic din Huedin au candidat Marius Ciota și Cristina Șaitiș. Rezultatele concursului o arată câștigătoare pe Cristina Șaitiș.

La Colegiul Național „Andrei Mureşanu” Dej, concursul pentru funcția de director a fost câștigat de Emilia Mureșan iar la Liceul Teoretic „Papiu Ilarian” a fost declarat admis Anamaria Cetraș-Matieș. La Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” a fost confirmat în funcția de director ca urmare a concursului Teodor Ilieș iar la Liceul Tehnologic Someș Dej a fost declarat admisă Laura Lascău. Laura Boian va fi investită în funcția de director la Liceul Tehnologic Special iar Școala Gimnazială Mihai Eminescu din aceeași localitate va fi director Mariana Jica Moldovan. Concursul pentru funcția de conducere la Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Dej a fost câștigat Livia Pop iar la Școala Gimnazială nr. 1 Dej de Stela Ochian.

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, pe 13 decembrie  candidaţii declaraţi admişi pentru mai multe funcţii sau unităţi de învăţământ îşi vor exprima opţiunile, pe 17 decembrie urmând să se valideze rezultatele finale. În perioada 20-22 decembrie se vor emite deciziile de numire, cu aplicare de la 10 ianuarie 2022. Practic, în mod oficial şi definitiv, numele noilor directori de şcoli se vor cunoaşte ori la finalul lunii decembrie, după emiterea deciziilor de numire, ori după 10 ianuarie, când noii directori vor intra oficial pe post.

În mod oficial, toate numirile pe post vor veni de la Ministerul Educaţiei abia pe 22 decembrie, cu aplicare de pe 10 ianuarie.

Concurs controversat

În urma probei de interviu ce s-a desfășurat săptămâna trecută au apărut o serie de nemulțumiri și controverse.

Unul dintre candidații la postul de director la o prestigioasă școală din Cluj-Napoca reclamă vicii de procedură și notare incorectă. Profesorul a ținut ca numele său cât și al școlii să nu fie făcute publice pentru a nu fi pusă în lumină negativă instituția de învățământ la care este titular și la care a candidat pentru postul de director.

Conform procedurii stabilite de Ministerul Educației pentru desfășurarea interviului, durata acestei probe a fost de 60 de minute pentru fiecare candidat, fiind structurată astfel: etapa I – pentru susținerea prezentării candidatului și a strategiei de dezvoltare a unității de învățământ – maximum 25 minute; etapa a II-a – pentru pregătirea și prezentarea modalității de rezolvare a situației-problemă – maximum 20 minute; etapa a III-a – pentru rezolvarea sarcinii de lucru repartizată pentru evaluarea competențelor digitale – maximum 15 minute.

Profesorul clujean susține că în cazul său nu s-au respectat aceste prevederi. Candidatul arată că deși înainte de a începe proba președinta comisiei (reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean Cluj-n.n) i-a comunicat că are la dispoziție 20 minute pentru susținerea prezentării și a strategiei de dezvoltare a unității de învățământ și alte cinci minute pentru întrebări, în realitate durata etapei I a fost de 47 minute. „Susținerea prezentării mele și a strategiei de dezvoltare a școlii a durat cca 15 minute apoi, timp de 30 de minute a urmat o avalanșă de întrebări majoritatea fără relevanță în stabilirea punctajului”, spune dascălul clujean.

„Întrebarile au fost infantile: “dacă ați văzut ca lipsește de ce nu ați adăugăt dumneavoastră” sau „nu ați întrebat pe cine trebuie” (referitor la planul de acțiune antibullying care trebuie nu doar elaborat ci și cunoscut beneficiarilor și aplicat). O altă întrebare a fost: “dacă mâine ați fi director, ce proiect ați implementa?” (fără nici o legătură cu proba(…) sau “vorbiți de bullying, de ce nu se regăsește cuvântul bullying în misiunea școlii?”. Menționez faptul ca în timpul interviului am rugat-o respectuos pe președinta comisiei să nu ridice tonul la mine. Parcă eram la piață, nu într-un concurs, într-un mediu academic. Iar când am văzut că etapa I s-a prelungit la 45 minute (în loc de maxim 25), am rugat ca metodologia să fie respectată și am anunțat că nu mai doresc să răspund la nici o întrebare și doresc să trecem la etapa II, pentru a mă putea încadra în timp, adică în cele 60 minute, în condițiile în care mai aveam două sarcini (etapa II și III) și doar 15 minute la dispoziție (în loc de 35 minute cât prevedea metodologia).

Astfel, deși am răspuns corect la situația problemă de la etapa II, totuși nu am dezvoltat atât cât ar fi trebuit deoarece mai aveam o probă de 15 minute pentru rezolvarea sarcinii de lucru repartizată pentru evaluarea competențelor digitale și riscam să nu mă mai încadrez în cele 60 de minute”, a explicat profesorul.

„A fost o experiență umilitoare”

El mai susține că în cazul său nu s-au respectat nici normele privind etapa a II- a interviului, cea legată de pregătirea și prezentarea modalității de rezolvare a situației-problemă. Mai exact i s-a cerut să soluționeze o situație-problemă care nu era specifică școlii la care a candidat, deși procedura prevede că situația- problemă trebuie să aibă legătură cu contextul și specificul unității de învățământ pentru care profesorul candidează. ” În ziua interviului, comisia de evaluare are obligația de a desfășura o serie de activități printre care și particularizarea temelor generale în situații-problemă specifice respectivei unități de învățământ iar biletul meu făcea referire la o situație inexistentă într-o școală de top cu participare și promovabilitate de 100% : creșterea semnificativă a numărului de elevi care nu participă la Evaluarea Națională”, se prevede în metodologia de concurs.

„În concluzie, a fost o experiență umilitoare pentru mine și voi merge până în pânzele albe pentru a mi se face dreptate”, a precizat candidatul, adăugând că oricum cele susținute se pot verificat deoarece interviul a fost înregistrat audio video iar filmarea va fi păstrată cinci ani, conform procedurii.

Comisii de examinare fără specialiști în resurse umane

Un alt profesor care a candidat pentru postul de director la o școală clujeană reclamă faptul că Inspectoratul Școlar nu a contactat în comisiile de concurs ale probei interviu pentru directorii de școli specialiști în resurse umane din departamentele de profil ale multinaționalelor sau companiilor mari din țară, așa cum s-a stabilit.

Un alt abuz semnalat ziarului nostru a fost legat de faptul că la unul dintre centrele de examinare, pentru susținerea probei digitale calculatoarele au fost setate în așa fel încât să nu să poată conecta decât cu parolă de securitate. Or, spune, profesorul, pentru parcurgerea pașilor de introducere a parolei se pierdeau cam cinci minute din cele 15 prevăzute pentru etapa a III-a.

Totodată, candidatul s-a plâns că la proba digitală, deși s-a îndeplinit baremul privind redactarea, semnarea și printarea lucrării solicitate, președintele comisiei a refuzat să acorde punctajul prevăzut de regulament.

S.P.