Calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari orașe din România, evaluată de cercetătorii UBB

O echipă multidisciplinară de cercetători din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și Facultății de Biologie și Geologie și al Facultății de Fizică – UBB a publicat recent un articol în jurnalul academic Journal of Cleaner Production. Articolul descrie un studiu inovator care a evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari orașe din România.

„Calitatea aerului interior este caracteristica acestuia de a avea un conținut de poluanți care nu depășește concentrațiile sau dozele admise, asigurând astfel igiena și sănătatea persoanelor. Pe lângă poluanții care pătrund din afara locuinței, o paletă largă de substanțe chimice, precum compușii organici volatili și compușii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor și adezivilor utilizați pentru fabricarea mobilierului, materialelor de construcție, respectiv produselor de curățenie și uz personal. Expunerea la acești compuși chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum și efecte carcinogene” – precizează cercetătorii clujeni.

Potrivit acestora, un impact important în creșterea calității aerului de interior îl are atât managementul surselor, cât și comportamentul utilizatorului casnic în relația cu mediul în care trăiește. Tendința generală de creștere a gradului de etanșeizare a clădirii, în vederea reducerii consumului energetic, are ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii și, implicit, o reducere a calității aerului de interior.

„Studiul a selectat 100 de clădiri rezidențiale reabilitate termic din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Iași și Timișoara. Concentrațiile de radon, compuși organici volatili și compuși carbonilici au fost măsurate prin metoda pasivă. În același timp, măsurătorile continue efectuate cu aparatul ICA, dezvoltat de echipa de cercetare, pentru factorii fizici și concentrația de CO2 au permis efectuarea unor analize statistice multivariate cu privire la concentrațiile poluanților investigați. Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentrația de formaldehidă a depășit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite țări europene, iar în 10% dintre locuințele investigate au fost înregistrate concentrații ridicate de acetaldehidă. Aceste concentrații ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentrația de radon a depășit în 52% din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislația românească și cea europeană)” – informează UBB.

Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de proveniență a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde ușor prin fisurile din fundație și pereți, prin podele și pe lângă tubulatura utilizată pentru instalații, acumulându-se treptat în aerul de interior.

Studiul a observat că prezența pivniței sub încăperea monitorizată, respectiv prezența unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentrației de radon în comparație cu situațiile în care acestea nu erau prezente. La clasele de poluanți menționate anterior se poate adăuga și bioxidul de carbon (CO2), care, deși nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenților umani, cât și un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire al unei încăperi.

„Atât rezultatele acestui studiu, cât și studii similare existente din literatura de specialitate indică existența unei corelații demne de luat în considerare între concentrația de CO2 și alți poluanți (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentrația de CO2 și parametrii fizici, precum umezeala relativă. Prin urmare, deși nu se poate trasa o relație de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentrație ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanță ridicat, cât și o acumulare a concentrațiilor altor poluanți prezenți în acest spațiu închis” -indică studiul.

Prin rezultatele obținute, studiul cercetătorilor clujeni invită la o evaluare atentă a calității aerului interior, în special pentru locuințele reabilitate termic, respectiv proiectarea soluțiilor pentru remedierea calității aerului interior în funcție de sursa acestora (exterior, interior) și distribuția lor, precum și de modul și gradul de utilizare a spațiului interior de către utilizatori.