Bugetele orașelor „locomotivă” din nord vestul României

Orașele, comunele și consiliile județene din România se află în faza de adoptare a proiectelor de buget pentru anul 2022. Dacă la unele unități administrative veniturile au scăzut pe fondul problemelor create de pandemia de coronavirus, la altele au crescut.

Făclia a făcut o analiză a bugetelor orașelor „locomotivă” din nord vestul României.

Buget record de investiții la Oradea

Oradea are, conform recensământului efectuat în 2011, o populație de 196.367 de locuitori.

Municipiul de pe Crișul Repede va avea la dispoziţie pentru acest an 2.444.213.010 de lei.

Din totalul bugetului, 1.192.408.160 de lei vor fi alocați investițiilor iar 1.251.804.850 de lei revin cheltuielilor.

„Este un buget record de investiții, întrucât avem obligația de a încheia toate proiectele pe care le avem în derulare, cu finanțare în cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020, până la finalul anului 2023. Așadar, cum a fost și bugetul pe anul 2021, unul destul de mare din punct de vedere al investițiilor, cel pe 2022 va fi unul axat pe foarte multe investiții. Cele mai importante 10 investiții pe care le vom încheia sau vor fi începute în acest an au o valoare de aproximativ 110 milioane de euro. Aș aminti pasajul din zona Gojdu – etapa I, pasajul de la Piața Cetate care este în construcție, reabilitarea sistemului termic – etapa III, creșterea performanței energetice la cele două spitale și alte proiecte importante pentru Oradea”, a precizat primarul Florin Birta.

În ciuda creşterii salariale care a avut loc în Primăria Oradea, cheltuielile aferente salariilor au o pondere redusă, de 12,7% din veniturile proprii.

În privinţa fondurilor alocate pentru bursele şcolare, acestea sunt stabilite prin noile cuantumuri minime la nivel naţional: 500 de lei bursa de performanţă, 200 de lei bursa de merit, 150 de lei bursa de studiu şi 200 de lei bursa pentru ajutorul social. Municipalitatea va păstra aceste valori, fără a adăuga alţi bani.

De asemenea, în acest an, vor fi alocaţi 300.000 de lei pentru finanţarea proiectelor propuse de ONG-uri. În perioada următoare se va stabili regulamentul pentru acordarea acestor sume.
Bugetul municipiului Oradea este destul de mare ţinând cont de faptul că acest oraş are o populaţie cu o treime mai mică atât față de municipiul Cluj-Napoca cât și față de Timișoara.

Din totalul bugetului, 372.579.170 lei reprezintă fonduri europene.

În 2022, investițiile care urmează să fie realizate cu bani europeni au o valoare de 52 milioane euro.

Printre proiectele finanţate din fonduri europene se numără mai multe pasaje rutiere menite să decongestioneze circulaţia în centrul oraşului, zone pietonale, reabilitări de şcoli, blocuri de locuinţe, racordarea unui întreg cartier la încălzirea pe apă geotermală. 

La capitolul ,,Sănătate’’ a fost previzionată suma de 17.556.300 lei.

Planuri mari la Arad

La recensământul din anul 2011, Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic.

Bugetul pentru 2022 se ridică la 860.391.000 lei, din care 803.294.000 lei reprezintă bugetul local, 51.468.000 lei reprezintă bugetul instituțiilor publice și activități finanțate din venituri proprii și subvenții, 40.000.000 lei revin creditelor interne, iar 1.384.000 lei sunt fondurile externe nerambursabile.

Față de anii anteriori, se înregistrează o creștere a totalului bugetului Aradului, anul acesta cu aproximativ 100.500.000 lei mai mult. În anul 2021, bugetul total a fost de 702.729.000 lei, iar în 2020, 615.733.000 lei.

Printre proiectele propuse de municipalitatea arădeană în acest an se numără reducerea birocrației, cel privind integritatea și responsabilitatea în administrația publică arădeană, creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, realizarea zonei de agrement de pe Mărului, noul parc din Micălaca zona 300, amenajarea malului Mureșului între Parcul Europa și Podul Decebal, construirea unui centru multifuncțional pentru persoane din zone urbane marginalizate zona Șezătorii- Pădurii, reabilitarea termică a blocurilor, amenajarea traseului de transport UTA – Ștefan cel Mare (proiectul cu noul pod), remodelarea Bulevardului Revoluției, modernizarea liniilor de tramvai și achiziționarea a noi tramvaie.

Cluj-Napoca alocă 895.327.000 lei la dezvoltare

Municipiul Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare oraș al țării din punct de vedere demografic, având o populație de 324.576 locuitori.

Bugetul a fost adoptat în această săptămână iar din datele prezentate reiese că în acest an municipalitatea va conta pe venituri de 434.483.383 euro ( 2.148.607.224 lei).

Comparativ, anul trecu bugetul la Cluj-Napoca a fost de 2.117.433.576 lei, ceea ce reprezintă 433.225.627 euro.

„În comparație cu 2021, chiar dacă vremurile sunt grele, avem o creștere a bugetului de la 429 milioane euro la 434 milioane de euro. Vestea cea mai bună este aceasta: venituri proprii – aici creșterea este de 10%, aceasta arată sănătatea economiei unui oraș, practic veniturile proprii cresc de la 183 milioane euro la 202 milioane euro. Cea mai importantă parte din cadrul veniturilor proprii o reprezintă cota defalcată din impozitul pe venit, care are o creștere de 12,42%. Orașul respiră pozitiv din punct de vedere economic”, a declarat primarul Emil Boc în contextul lansării bugetului în dezbatere publică.

Din această sumă, 1.253.280.224 lei sunt prevăzuți pentru funcționare iar 895.327.000 lei la dezvoltare. Bugetul local al municipiului este de 1.573.204.610 lei.

După cum s-a anunţat deja, principalele obiective de investiții vizează proiecte care se continuă, dar și proiecte noi. Accentul va fi pus pe modernizarea infrastructurii și creșterea calității vieții în toate cartierele orașului, dar se prioritizează totodată, politicile publice legate de dimensiunea verde, digitalizare, educație, sănătate, inovare și incluziune socială. Astfel, dintre principalele obiective de investiții amintim lucrările şi obiectivele de investiţii care se finalizează în anul 2022 și anume: reabilitarea Bulevardului 21 Decembrie 1989; realizarea unui nou corp de clădire la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” (15 săli noi de clasă); modernizarea Grădiniţei Floare de Iris; Baza sportivă „La Terenuri” Mănăștur; modernizarea Parcului Ştefan cel Mare; reabilitarea Turnului Pompierilor; Plan Urbanistic Zonal pentru noul Cartier Sopor; modernizarea Parcului Farmec; reabilitarea termică a 20 de blocuri; realizarea de noi locuri pentru biciclete în spații securizate.

1,1 miliarde lei prevăzuți pentru investiții la Timișoara

Conform datelor recensământului din 2011, Timișoara are o populație de 319.279 de locuitori, fiind al treilea oraș ca populație din România.

În 2022, bugetul general al orașului de pe Bega a fost estimat la 2.016.325.030 lei, mai mic decât în anul precedent când a fost de 2.245.104.880 lei, adică de 245,5 milioane euro.

Din acești bani, 44,7%, adică 901 de milioane de lei, vor susține bugetul de funcționare al Primăriei Timișoara. Principala sursă pentru fondurile de dezvoltare în valoare de peste 1,1 miliarde de lei este bugetul local, însă o contribuție importantă, aproape 36%, o vor avea și fondurile europene. Din bugetul pentru dezvoltare, cea mai mare parte merge în domeniul mobilității și transporturilor, pentru care vor fi alocați aproape 541 de milioane de lei.
Proiectul care are nevoie de cei mai mulți bani vizează reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor stradale de pe Calea Bogdăneștilor, peste 70 de milioane de lei. Pentru domeniul sănătății vor fi alocați 142.948.600 de lei, o bună parte către Spitalul Municipal, dar și 12 milioane de lei pentru finalizarea șantierului de la Spitalul de Copii. Suma de 123.214.420 de lei a fost prevăzută la Educație, în principal pentru construcții noi sau reabilitarea unor clădiri existente, în timp ce pentru „locuințe, servicii și dezvoltare publică” au fost alocați peste 100 de milioane de lei, cei mai mulți pentru „îmbunătățirea eficienței energetice” a unui număr mare de blocuri, adică izolarea termică a acestora.

Cosmin PURIȘ