Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj: Biserica din Ciuleni

Dominând satul Ciuleni din comuna Mărgău prin amplasarea sa pe un promontoriu, biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” cu greu dezvăluie din exterior faptul că este un valoros monument istoric de lemn.

Tradiția orală spune că biserica ar fi fost construită în Oarsa (Varta), un cătun apropiat, care ar fi ars la 1747, ceea ce a dus la strămutarea edificiului pe locul unde se află acum. Așadar, este posibil să fie ridicată în prima jumătate a secolul al 18-lea (1707, după unele surse). Știm cu siguranță însă că a suferit modificări și a fost pictată în 1859.

Edificiul este realizat din bârne de brad, compunându-se dintr-un pronaos și naos, înscrise într-un dreptunghi unitar și un altar poligonal cu pereții retrași. Pe latura de vest are un mic pridvor închis, adăugat ulterior, care comunică direct cu pronaosul. Deasupra lui se ridică turnul clopotniță cu coif octogonal, amplasat, din câte se știe, în 1859, după ce ar fi fost construit separat, alături de biserică. Pronaosul este tăvănit, naosul și altarul au o boltă semicilindrică, ridicată direct de pe pereți, iar acoperișul, unitar pentru naos și pronaos, este învelit cu tablă.

Păstrarea în interior a unui frumos arc dublou sculptat și pictat este un indiciu că biserica ar fi fost înfrumusețată inițial cu decor sculptat și în alte locuri tradiționale, cum sunt intrările în pronaos și naos.

Pictura murală, apreciată de cercetători și păstrată destul de bine, datează din 1859, conform inscripției de pe peretele sudic al naosului. Pictorul, rămas anonim, a folosit o cromatică echilibrată, insistând în unele locuri în mod deosebit pe tratarea faldurilor personajelor reprezentate.

În pronaos, în partea de sus a pereților, este reprezentată „Pilda fecioarelor nebune și a celor înțelepte”, în timp ce partea inferioară a pereților este acoperită cu pictură decorativă nouă. Pe peretele estic al pronaosului, deasupra deschiderilor din zidul despărțitor, sunt amplu reprezentate trei scene: „Alungarea din Rai”, „Jertfa lui Avraam” și „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”. În naosul bisericii din Ciuleni, pictura păstrează motive decorative și iconografice foarte bine realizate. Pe axul bolții sunt reprezentați serafimi în medalioane, pentru ca Ciclul Patimilor să se desfășoare mai jos, pe pereții bolții, sub acesta apărând sfinți în medalioane. Scenele religioase sunt despărțite prin benzi decorative cu motive vegetale sau geometrice. „Sfântul Ilie aruncându-i lui Elisei cojocul din înaltul cerului” apare reprezentat pe boltă, la nord. Pe peretele vestic al naosul apar etapele (stațiile) Drumului Crucii, surmontate de reprezentarea scenei cu „Adam, Eva și Pomul cunoașterii”. În altar, pictura este deteriorată, dar se observă figuri de sfinți delimitate prin colonete din capitelul cărora ies benzi decorative vegetale sub forma unor arcade. Mai regăsim imaginile „Celor patru Evangheliști” și „Încoronarea Maicii Domnului”.

Iconostasul de la Ciuleni, diferit față de tâmplele altor biserici de lemn, impresionează prin amplasarea în centrul său, deasupra ușilor, a unui altar poliptic, încadrat de două picturi mari: „Sărutarea cea vicleană” și „Ruga din Grădina Ghetsimani”. Deasupra acestui registru este pictat șirul Apostolilor care încadrează „Cină cea de taină”, surmontată de o Răstignire.

Piesă valoroasă pentru pictura religioasă medievală din Transilvania, altarul poliptic de pe iconostas, astăzi foarte înnegrit, este realizat într-o manieră de factură catolică și aparține stilistic secolului al XVI-lea  (aprox. 1525), existând unele analogii stilistice cu altarul poliptic din Călățele, fiind pictate, posibil, de același artist. Reprezintă o scenă cu „Sfânta Ana” în centru, iar cromatica este dominată de roșu și gri-albastru, remarcându-se decorul aurit ce delimitează scenele.

 În patrimoniul bisericii se mai păstrează câteva icoane pe lemn, valoroase, care stilistic ne dezvăluie prezența în zonă a unuia sau mai mulți pictori moldoveni călători: o frumoasă icoană împărătească din 1790, reprezentând pe „Iisus Hristos cu apostolii” în medalion, pe un fond aurit; o „Maica Domnului cu Pruncul” și alta reprezentându-l pe „Sfântul Nicolae”. Biserica mai deține o veche icoană pe sticlă datând din 1797, înfățișând pe „Iisus împărat”.

 Edificiul a fost acoperit în 1948 cu tablă, care, deși este o soluție nepotrivită, a contribuit la protejarea picturii. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă în anul 2000, după ce înainte fuseseră tencuiți, prin urmare este greu de estimat care este starea bârnelor. Fiind astfel acoperit, monumentul nu își păstrează la exterior aspectul tradițional. Un strat de vopsea decorativă s-a aplicat peste vechea pictură, în partea inferioară a pereților din pronaos și naos, acum mai bine de 60 de ani.

Preotul paroh, părintele Ovidiu Joldeș, nou venit în parohie, este conștient de valoarea monumentului și dorește să demareze un proiect pentru lucrări de restaurare. Comunitatea ortodoxă este însă mică, având sub 100 de persoane, astfel că orice sprijin este binevenit. Deși anevoios, un astfel de demers este necesar și important pentru un monument atât de important din patrimoniul județului Cluj.

Consuela BENDEA
Consultant artistic în arhitectură și artă tradițională,
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

***

Notă: Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj”, demarat în martie a.c. de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Radio Renașterea, deschide o poartă către universul fascinant, dar mai puțin cunoscut, al vechilor monumente istorice clujene, propunând redescoperirea unui tezaur de neprețuit – „expresie a rezistenței credinței ortodoxe de-a lungul veacurilor de constrângeri” – și invitând, totodată, la salvarea acestuia