Avertismentul sociologului clujean Ioan Hosu: „La modul foarte serios trebuie să ne gândim cum va arăta peisajul românesc sub aspect demografic în 2050”

Când vine vorba de scăderi demografice, tendințele sunt aproximativ la fel în toată Europa, conform ultimelor studii.

Peste tot asistăm la scăderi în termeni de demografie, la o îmbătrânire a populației, mai ales la nivelul mediului rural, care încet, dar sigur, se depopulează. Nici Clujul nu scapă, iar specialiștii trag semnale de alarmă în acest sens.

Rulalul arată destul de trist în sensul că îmbătrânește și se depopulează, vorbim de zone aflate la distanțe mai mari de oraș, 30-40 de kilometri, zona montană, vorbim și de o îmbătrânire accentuată în rândul populației maghiare, mai accentuată decât la români, iar în cazul populației rome tendințele sunt de menținere sau de creștere. Ne așteptăm, în continuare, ne spun prognozele la scăderi, până în 2050 tendințele nu se schimbă. La nivel național, nu există, din păcate, o gândire strategică pe termen lung, care dacă nu întoarce această tendință de îmbătrânire accentuată, măcar să stopeze fluxurile migraționale, să vină cu politici care să susțină familia cu doi-trei copii. Ne gândim ce se întâmplă în următorii 20-30 de ani… Și Clujul și România și Europa de Est vor apela la forțe de muncă din alte zone, de unde avem creștere consistentă, Asia și Africa.

Europa este îmbătrânită și asta are și va avea repercusiuni în tot ceea ce înseamnă piața forței de muncă, sisteme de pensii, efectele sunt multiple și complexe.

Mediul rural arată cel mai prost (n.red – la capitolul îmbătrânire și depopulare), zonele urbane nu stau nici ele excelent, dar sigur, ruralul stă cel mai prost”, consideră Ioan Hosu, sociolog și prof.univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj,

Lumea s-a schimbat…

Ioan Hosu mai subliniază că județul nostru și implicit municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană, e un loc în care vii, dar nu întotdeauna pentru a rămâne. „Tânărul care vine aici nu vine ca să rămână pentru totdeauna sau până la pensie. Stă, studiază, are experiențe în facultate, mobilități studențești, plus că stilul de viață e ușor diferit astăzi de cum era înainte, oamenii nu se mai leagă de un loc de muncă sau de un loc în care să locuiască pentru 30-40 de ani sau totdeauna. Stilul de viața s-a schimbat. Se căsătoresc târziu, au copii târziu, preferă experiențe profesionale sau de viață și atunci există o mobilitate foarte mare și de aici vine această întrebare – de ce nu rămân la Cluj. În plus, Clujul are avantaje, dar și costuri mari în ceea ce înseamnă viața. Dar întotdeauna îți dorești să mergi la mai bine, la și mai bine, iar Clujul vine cu formule, găsești oportunități, iar aceste oportunități nu sunt București sau alte orașe din România, ci spațiul vest-european, nord-european, tradiționalele Italia și Spania nu mai sunt atât de căutate.

Comparativ cu alte județe, Bistrița, de exemplu, e într-o situație ușor diferită, nu substanțial, dar acolo s-au conservat niște cifre. Clujul e încă deschis și dinamic în această „poveste”. Dacă ne uităm la nivel de județ, Cluj-Napoca joacă destul de dinamic, aici vin volume mari de tineri, cum spuneam, vin și pleacă. Se întâmplă să vedem și fluxuri dinspre București spre Cluj sau dinspre alte orașe. Este o dinamică ce nu afectează structural, dar ne arată că totuși Ideea aceasta că ai venit la Cluj și trebuie să rămâi în Cluj, ar trebui să o uităm. Aici mă refer la populația tânără, sub 40-45 care încă decide să schimbe un loc de sunt cei care vor să se reinventeze profesional, nu cei de 50-60 de ani”, spune Ioan Hosu.

Comparații între populații

În ce privește diferențele dintre populații români, maghiari și romi, românii și maghiarii sunt pe o tendință descendentă, de îmbătrânire și au tot mai puțini copii, în vreme ce la romi se păstrează încă – o perioadă se va păstra și aici- o tendință de creștere sub aspectul populației. „Ziceam o perioadă pentru că de obiicei aceste tendințe se opresc odată cu creșterea gradului de educație, de integrare pe piața forței de muncă. Deocamdaă, în multe situații, copiii reprezintă o resursă pentru familiile foarte sărace. Lipsa educației, a unui loc de muncă, e un complex de factori aici care predispun încă înspre acest tip de comportament.

Plus că în cazul românilor și maghiarilor putem vorbi de o modernizare în ceea ce înseamnă comportamentul privind nupțialitatea, căsătoria, copiii. Concepțiile diferite, unele foarte moderne sau progresiste, altele mai tradiționale, se reflectă și în comportamente.

(…) Situația se degradează și ne ducem la vale serios și sigur, și la modul foarte serios trebuie să ne gândim cum va arăta peisajul românesc sub astpect demografic în 2050, cum vor arăta sistemele de pesnii, cum vor arăta sistemele educațioanale. Cred că trebuie să privim cu seriozitate (n.red situația), sigur, trebuie să vedem dacă mai avem și cu ce și cum corecta până în 2050 lucrurile”, completează Ioan Hosu.

Cifre alarmante

Exodul masiv al românilor a dus, inevitabil, la scăderea locuitorilor din țară, astfel că, față de populația înregistrată la recensământul precedent, cel din 2011, România a pierdut, în numai 10 ani, aproape 1,1 milioane persoane, astfel că dintre cele 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori, și, din păcate, nici Clujul nu face excepție de la această tristă regulă. În 1966, în județul nostru trăiau 629.746 de persoane, iar în 2021 numărul acestora este doar cu puțin mai mare: 679.141 de locuitori. Și în Cluj, anul de maximă locuire a fost 1992, atunci când aici trăiau 736.301 de persoane. De atunci, Clujul a pierdut 57.160 de oameni, iar în ultimii 10 ani numărul acestora a fost de 11.965 persoane.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut