Apel: Mai multă școală pentru copiii României

O largă coaliție a organizațiilor din educație solicită Guvernului și Parlamentului României măsuri pentru „rezolvarea unei probleme sistemice în învățământ: un an școlar mult prea scurt pentru a garanta un act educațional de calitate”. De asemeni, având în vedere ultimele decizii din educație, coaliția solicită începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 la 1 septembrie a.c.

„An de an, structura anului școlar este dezbătută la nivelul Ministerului Educației, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînțelegeri: vrem vacanță mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la școală vara pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiționat, elevii nu pot merge la școală iarna pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere și aparate de încălzire. În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajați, iar în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese” – arată semnatarii apelului inițiat de Societatea Academică din România.

Potrivit acestora, România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: „în jur de 165, la fel ca Malta și Albania”, față de Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, sau de jumătatea țărilor/ regiunile europene, care au între 170-180 de zile („în alte 17 țări/ regiuni, zilele de școală variază între 181 – 190”).

Într-un an școlar având doar 33-34 de săptămâni, „programa școlară trebuie parcursă într-un ritm dinamic”, situație în care, de multe ori, actul educațional devine „unul fușerit”, iar analfabetismul funcțional „este la apogeu (aproximativ  44%), la testarea PISA 2018, România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani”.

În opinia semnatarilor apelului, dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației a decis modificarea structurii anului școlar, astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită, „nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”.

Pentru a asigura un proces educațional „care să urmeze principiile echității și calității”, semnatarii apelului solicită inițierea unui amendament la Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar). De asemeni, solicită extinderea actualului program de educație remedială, pentru ca acesta să poată fi continuat și pe perioada vacanței de vară, mai ales în mediul rural, iar activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/ sau al organizațiilor neguvernamentale.

Alte revendicări vizează: începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 la 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învățare și a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a școlilor; respectiv, vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, întrucât, față de vacanțele lungi, care „afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală”, acestea „pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori”.

„În același timp – spun semnatarii apelului -, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive în aer liber, la masă caldă și, mai ales, ce și cum învață în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educație”. În acest sens, semnatarii apelului solicită „crearea de spațiu în structura anului școlar”, dedicat planificării, formării, reflecției și învățării pentru cadrele didactice.

Semnatarii apelului cer ca elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați prin faptul că „pentru ei anul școlar este mai lung”, apreciind că este necesar ca perioada lor de practică să fie „parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic”. De asemeni, cer ca fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local, începând cu acest an, fonduri suplimentare pentru sectorul de învățământ, „astfel încât, logistic vorbind, să nu existe nici un obstacol în vederea organizării orelor de educație remedială în școli, inclusiv pe timpul verii”.

O ultimă revendicare vizează instruirea primarilor în vederea accesării fondurilor europene pentru școli și pentru copiii din România (masă caldă în școli, unități de învățământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi și palate ale copiilor, biblioteci școlare moderne etc.).

„Viitorul educației ne privește pe toți. Timp de peste un an, aproape un milion de copii ai României au fost privați de dreptul la educație, neavând acces la educație online, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente între elevii din mediul rural și cei din mediul urban. Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm și transpartinic, inacțiunea va afecta toate domeniile societății, făcând dezvoltarea României și creșterea calității vieții un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna țara” – atenționează semnatarii apelului.

Apelul, inițiat de Societatea Academică din România, este semnat de mai multe asociații ale elevilor, cărora li s-au alăturat: Roma Education Fund, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Federația Coaliția pentru Educație, Organizația Salvați Copiii România, World Vision România, Asociația Școlilor Particulare, Fundația Hope and Homes for Children România.

M. TRIPON