Apariții editoriale: Silvestru Moldovan – Ardealul. Ținuturile de pe Olt, Ținuturile de pe Mureș

Dincolo de analizele istoricilor din prezent, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au fost publicate o serie de lucrări cu caracter monografic care au prezentat aspecte referitoare la Ardeal, pornind de la istoria acestei zone și continuând cu aspectele de natură politică, dar și a celor de viață cotidiană a ardelenilor – în cazul de față, populația delimitată geografic de cursurile râurilor Mureș și Olt.

Volumul Ardealul. Ținuturile de pe Olt. Ținuturile de pe Mureș (ed. Casa Cărții de Știință) reprezintă o reeditare a două cărți, publicate în 1911 și 1913, aparținând lui Silvestru Moldovan. El realizează o veritabilă monografie despre modul de viață al populației românești, delimitată geografic de cele două râuri și afluenții lor. Cărțile se dezvoltă ca un jurnal de călătorie care parcurge cursurile Oltului și Mureșului, prezentând localitățile pe care le întâlnesc în cale, alături de informațiile inedite despre populațiile din zonă, istoria, limbajul lor, cântecele populare, obiceiurile etc.

În cuvintele profesorului Ion Taloș, „Descriind două dintre ţinuturile ardelene cele mai încărcate de istorie – Oltul și Mureșul -, de ale căror frumuseţi a știut să se bucure el însuși la faţa locului, Silvestru Moldovan se dovedește lipsit de orice prejudecată: pe lângă ţinuturile românești, el descrie şi zone locuite de maghiari ori de saşi (Oituz, Trei Scaune, Covasna, Sibiu, Braşov, Mediaş etc.), dovedind nu numai decenţă, ci şi superioritate morală. Impresionează plăcut siguranţa valorii proprii şi a neamului său, ca şi respectul faţă de toţi locuitorii Ardealului.”

Silvestru Moldovan (n. 1861, Agârbiciu, judeţul Cluj – d. 1915, Sibiu), gazetar, publicist, istoric. A terminat liceul la Braşov, apoi a urmat universitatea la Cluj şi Viena (1884), studiind filosofia. Între 1885-1887 a fost profesor la gimnaziul românesc din Braşov. A lucrat ca publicist şi ziarist pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, „Tribuna” sau „Foaia Poporului”. A fost director al „Tipografiei” din Sibiu și al „Gazetei Transilvaniei” (1911). Membru activ al Societăţii geografice româneşti din Bucureşti, a publicat diferite studii de specialitate în „Transilvania, foaia Asociaţiunii”, „Buletinul Societăţii geografice” etc. Între volumele publicate se numără: Păcală şi Tândală, Sibiu, 1884; Povestea lui Ignat, 1885; Geografie pentru şcoalele poporale, Braşov, 1886; Ţara noastră, 1894; Zarandul şi Munţii Apuseni ai Transilvaniei, 1898; Nichita Balica, 1904; Noi şi ceilalţi români, 1909; Ardealul. Ţinuturile de pe Olt şi Ardealul. Ţinuturile de pe Murăş, 2 volume, 1911-1913; Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, 1919.

Marius MUREȘAN