Aniversare Smaranda Brăescu

Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” Cluj organizează aniversarea împlinirii a 90 de ani de la unul dintre cele mai răsunătoare recorduri mondiale realizate de un român: recordul mondial feminin de salt cu parașuta de la înălțimea de 6.000 m, realizat de Smaranda Brăescu, în 2 octombrie 1931, în Câmpia Bărăganului.

Pasiunea pentru aviație i-a fost dezvoltată din copilărie. Deși a urmat cursurile Școlii de Belle Arte – secția ceramică, dorința de a zbura a fost devoratoare. Din cauza legislației, în România nu putea lua un brevet de pilot, așa că s-a orientat spre parașutism. În anul 1928 obține, la Berlin, brevetul international de parașutist.

După o serie de participări la mitinguri aeriene, în august 1930 are un accident teribil la aterizare, la Satu Mare. Tratamentul și recuperarea au durat până în primăvara anului 1931. Dorința de a stabili recorduri a făcut-o să uite toate durerile și pericolele la care se expunea la fiecare salt cu parașuta.

Primul record mondial a fost stabilit dintr-un avion produs sub licență în România, IAR-Potez XXV, pilotat de celebrul acrobat aerian lt. Alexandru Papană.

Al doilea record mondial, de data această dată absolut, l-a stabilit în anul următor, pe 19 mai 1932, la Sacramento-California, SUA sărind de la 7.233 m. În același an obține și brevetul de pilot, ea fiind primul pilot străin brevetat în SUA.

Pe 19 mai 1936, execută un zbor fără escală, cu un avion monomotor pe itinerariul Roma (Italia) – Tripoli (Libia), pe o distanță de 1.100 km.

Participă în al II-lea război Mondial pe frontul de est, ca pilot în Escadrila Albă, și pe frontul de vest, în calitate de comandant de pluton.

Dovedind un înalt spirit civic, semnează o scrisoare de protest, alături de alte personalități, împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946. I se intenteză un proces și este condamnată în lipsă pentru nedivulgarea existenței grupării anticomuniste „Sumanele Negre”.

Prigonită fiind și bolnavă, ajunge la Cluj, în îngrijirea surorilor de la Mănăstirea Congregația Maicii Domnului și a reputatului medic Iuliu Hațieganu.

Smaranda Brăescu se ridică la Împărăția lui Dumnezeu pe 2 februarie 1948 și este înmormântată în Cimitirul central din Cluj, sub numele (conspirativ) Maria Popescu.

În cinstea memoriei „Reginei Aerului”, ARPIA „Smaranda Brăescu” Cluj a obținut titlul de Cetățean de Onoare post-mortem al municipiilor Cluj-Napoca și Galați, Emblema de Onoare a municipiului Iași, a construit monumentul închinat eroinei și dezvelit pe 2 noiembrie 2018, a editat în anul 2021 cartea „Smaranda Brăescu: Lăsați-mă să zbor!”, revista aniversară „AERONAUTICA” și o medalie aniversară.

Senatorul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Apărării Naționale a depus, pe 29 iunie, inițiativa legislativă „2022 – Anul Smaranda Brăescu”. Sperăm ca Parlamentul României să voteze această lege în regim de urgență, în această sesiune parlamentară.

Când condițiile pandemice vor permite, împreună cu Statul Major al Forțelor Aeriene vom organiza un eveniment național, la Cercul Militar București (eveniment planificat inițial pe data 1 octombrie 2021) și în Cluj-Napoca împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Aeroportul Internațional „Avram Iancu”.

Evenimentul din Cluj-Napoca, organizat împreună cu UBB, este preconizat pentru data de 29 octombrie, cînd vor fi prezentate prelegeri despre Smaranda Brăescu, un rezumat al filmului documentar realizat de Studioul Cinematografic al Armatei, lansarea cărții editată de Asociația Română Pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii Cluj „Smaranda Brăescu: Lăsați-mă să zbor!”, precum și o expoziție de fotografie și machete.

Comandor aviator (r) Laurenţiu Buzenchi