Al șaptelea sit cultural din România pe lista UNESCO

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marţi, înscrierea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii.

Abasadorul României la UNESCO, Simona Miculescu, afirmă că înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial chiar în ziua în care ţara noastră aniversează 65 de ani de la aderarea la această organizaţie reprezintă o dublă sărbătoare.

„Aşa cum am anticipat, avem o dublă sărbătoare azi! Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris azi în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, chiar în ziua în care România aniversează 65 de ani de la aderarea la UNESCO! Minunată coincidenţă! Ce emoţionantă şi frumoasă zi! Mulţumim tuturor celor care au contribuit, de-a lungul anilor, la aceasta dublă sărbătoare! Mulţumim şi tuturor celor care se bucură alături de noi azi!

Vom continua să promovăm cu pasiune şi devotament interesele României în această prestigioasă arenă internaţională şi vom încerca să înregistrăm noi şi noi victorii!”, a scris Simona Miculescu, pe Facebook.

Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană reprezintă complexul minier roman „cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO. Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea au fost incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, din cauza unui proiect minier, conform deciziei Comitetului Patrimoniului Mondial, reunit în Fuzhou, în China, relatează AFP.

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce „oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere”. Acest sit „şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi” desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone.

Aceste galerii sunt, însă, „vulnerabile”, a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi „să nu elibereze un permis de extracţie” pe teritoriul acestui sit.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie EFE. Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, sit inclus marţi în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma acestui demers.