Apariții editoriale: Adrian Țion – Poeți clujeni postdecembriști

Scriitorul Adrian Țion, spirit complex și activ, este autorul a 12 volume de literatură, exersate în toate genurile, de la proză și teatru, la publicistică, reportaj, istorie literară și critică a poeziei. Două monografii, de mare prestanță: Marcel Mureșeanu. Promontoriul 75 și Constantin Rîpă. Muzicianul și poezia – amândouă tipărite la „Casa Cărții de Știință” (în 2013 și 2017) au dovedit calitatea sa de interpret important al celui mai amplu domeniu al creației, înlăuntrul limbii și spiritului, care e POEZIA.

Poeți clujeni postdecembriști (ed. Casa Cărții de Știință, 2020), un proiect cultural, încurajat și finanțat de Primăria Cluj-Napoca, în 2019, rămâne o întreprindere îndrăzneață, prefațată de prof. Mircea Popa;, și prezentată, succint, de maestrul Marcel Mureșeanu, și iată de ce: Adrian Țion a lecturat peste 150 de cărți de poezie, reprezentând concepțiile și „viziunile” a 45 de poeți „post- evoluționari”, din generații diferite, uimiți și uluiți de flacăra Revoluției române, din Decembrie 1989; încercând să surprindă schimbări și înnoiri, în fața unei societăți tasate de buldozerul comunist, vreme de aproape 50 de ani. Concluzia lor e că „vizualizăm” o sete de restaurație, minciună, înșelătorie și corupție, marasm existențial și „dezamăgire”, continuând să fie pe mai departe: „poeți revoltați și nevindecați”.

„Junii condeieri”, cum îi numeau regretații Teohar Mihadaș și Teodor Tanco, sunt azi poeți și publiciști cunoscuți, conducători de gazete și instituții de televiziune, profesori, cadre universitare. Socotesc imperios necesar să-i reamintim, de la A la Z, pe cei mai „efervescenți” dintre ei: Ion ANTONIU, Ioan Pavel AZAP, Adrian Mihai BUMB, Ioan BUTEANU, Dumitru CERNA, Iulia CIBIȘESCU, Dorin CRIȘAN –„Poetul venețian”, Dan Marius DRĂGAN, Vasile GOGEA, Sorin GRECU, Mihaela HANDREA, Daniel HOBLEA, Victor Constantin MĂRUȚOIU, Lucian MEDVE, Ștefan MELANCU, Laurențiu MIHĂILEANU, Daniel MOȘOIU, Horia MUNTENUȘ, Ioan NEGRU, Maria PAL, Persida RUGU, Adrian SUCIU, Tudor ȘTEFAN, Flavia TEOC, Victor ȚARINĂ, Ionuț ȚENE, Marius ȚION, Dinu VIRGIL URECHE ș.a.

Există o instituție orală, veche de peste 2000 de ani, cu strămoși greco-latini, care a activat, irepresibilă, chiar și sub dictaturi: cenaclul – cenacluri și cafenele literar-artistice, unde se formează poeții. În Cluj-Napoca: al „Tribunei”, Asociației Scriitorilor, „Echinox”, „Goga”, „Brâncuși”, „Amanet”, „Grefier” ș.a. Și faimoasele cafenele: „Arizona”, „Ema –Biserica poeților”, „Insomnia”,„Boema”. „Orizonturile de așteptare postdecembriste”, grație „mizeriei” restaurației, s-au transformat în „orizonturi de acceptare!”. Flacăra Revoluției rămâne nestinsă, în spiritul antic și mereu nou, al limbii – „zalmoxiană, transilvăneană”, acționând, „frenetic”, într-o capitală a culturii mari, profesioniste: „cetatea Cluj-Napoca”.

Întrucât „optzeciștii” s-au clasicizat, poeții „postdecembriști” s-au autonumit: „nouăzeciști”, „milenariști”, calofili, heraldici, religioși, iubitori ai tradiției, neo-avangardiști etc. – spre lauda variatei palete a libertăților intelectuale și de expresie, daruri, ce nu se vor stinge, ale Revoluției Române din 1989.

Medalioanele critice, închinate de scriitorul Adrian Țion fiecărui creator de poezie, citind peste 150 de volume și plachete sunt o probă de profesionism și profundă dragoste, față de „literele sfinte, tipărite”, în lupta, acum pe alte „baricade” – cu limba de lemn; „limba de plastic”, politică. Ar fi minunat să vedem astfel de proiecte culturale potențate și susținute de Primăria Cluj pe mai departe.

Constantin ZĂRNESCU

Recomandat pentru dvs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Skip to content