Adrian Oros: Până la finalul anului am putea avea o nouă Lege a arendei

O nouă Lege a arendei, în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, extinderea programului ”Tomata”, dar și noutățile legate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt cîteva dintre subiectele la care s-a referit ministrul Agriculturii, Adrian Oros (foto), într-un interviu acordat Agerpres.

– Care sunt priorităţile, urgenţele, anului 2021?
Adrian Oros: Aş vrea ca până la finele acestui an să facem Camerele Agricole, o Lege a arendei, corectă, în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, dar pe baza unui contract, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, pentru că aceasta este o problemă foarte mare, şi apoi situaţia subvenţiilor pentru animale. Am obţinut o modificare a datei de referinţă pentru subvenţii, dar ea va începe din 2023, însă mă refer în primul rând şi la o bază de date reală, inclusiv la acele registre de ameliorare a raselor ale asociaţilor. Şi acolo este un subiect sensibil, iar mulţi crescători sunt deranjaţi. (…) Sigur, urmează Programul Naţional Strategic, iar până în septembrie o să îl discutăm cu fiecare formă asociativă în parte, tranziţia până în februarie o să o discutăm şi o să-i dăm drumul, dar sunt chestii vechi care parazitează, ca să zic aşa, se tot rostogolesc şi trebuie rezolvate.

– Aţi anunţat că renunţaţi anul acesta la programul „Tomata” şi că veţi demara un program de sprijin pentru legume în spaţii protejate…
Adrian Oros: Nu renunţăm la „Tomata”, aşa cum s-a spus, îl extindem, pentru că el nu a funcţionat cum ar fi trebuit. Va fi un program pentru legume în spaţii protejate. Avem studii care arată că în 2015 aveam o producţie de 700.000 de tone de tomate, iar în 2019, a crescut puţin, la 896.000 tone, dar în paralel au crescut şi importurile. Acestea au fost de 57.000 de tone în 2015 şi de 72.000 de tone în 2019, iar deficitul s-a păstrat. Dacă în 2017, când a început programul, deficitul era de 84 de milioane de euro, în 2019 a fost de 83,5 milioane de euro.
Pe de altă parte, programul a fost atât de simplist făcut încât era fraudat grosolan.

– Ce valoare va avea programul de minimis pentru legume în spaţii protejate?
Adrian Oros: Va fi un plafon. Plafonul la minimis pe care avem voie să îl dăm anul acesta va fi de 88 de milioane de euro. Pe tot ce înseamnă minimis. Un plafon în fiecare an în care trebuie să ne încadrăm şi se iau în calcul ultimii trei ani. Noi ştim cât am cheltuit pe minimis anul trecut şi acum doi ani – ştim exact cât putem cheltui anul acesta: 88 de milioane de euro. Din aceşti bani avem şi programele legate de apicultură, „Bazna şi Mangaliţa” şi „Usturoiul”.

– Cum veţi împărţi aceşti bani, care nu sunt chiar aşa mulţi?
Adrian Oros: O să vedem dacă o să găsim pentru apicultură alţi bani, ca să ne rămână cât mai mulţi în zona asta. Anul trecut am dat aproape 40 de milioane de euro numai pentru „Tomata”. Usturoiul va merge separat, îl continuăm, este doar în anul doi. Suprafaţa a crescut foarte mult anul trecut şi ei au primit cam 60%, 1.600 de euro în loc de 3.000 de euro, dar efectul s-a văzut. Într-adevăr, este şi mai uşor de păstrat usturoiul. În cazul roşiilor, produceau toţi în acelaşi timp, le scoteau pe piaţă şi fiind un exces le aruncau, pentru că nu mai aveau ce să facă cu ele şi era păcat că era munca lor. Plus că acolo, cei care au făcut pe bune şi-au diminuat pierderile din cei 3.000 de euro primiţi, dar pe total economie nu s-a văzut efectul. S-au cheltuit în cei patru ani 172 de milioane euro pe Tomata, iar efectul nu s-a văzut nici măcar în scăderea importurilor în perioada de iarnă.

– Concret, ce legume vor fi susţinute în acest program?
Adrian Oros: Vom stabili cu asociaţiile de legumicultori. Pe Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) există din ceea ce ştiu eu, ardei, vinete, castraveţi, varză şi roşii, unde anul acesta sprijinul va fi de 4.900 de euro/hectar în spaţii protejate şi cam 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Când le pui cap la cap pe toate, nu sunt chiar aşa de puţine. De aceea legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea, dar să existe şi o modalitate de a controla astfel încât acele roşii să ajungă pe piaţă.

– Ce noutăţi aveţi în legătură cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)? Sunt creionate proiectele pe care vreţi să le finanţaţi din aceşti bani, respectiv cel pentru infrastructura de gestionare a apei şi reţeaua de depozite?
Adrian Oros: În vechea arhitectură a Guvernului era acceptată o sumă de 6,5 miliarde euro pentru infrastructura de gestionare a apei şi 750 de milioane de euro pentru reţeaua de depozite în jurul căreia să formăm şi o reţea de distribuţie şi valorificare produse româneşti. În prima şedinţă de Guvern fiecare minister îşi va asuma din PNRR ce vrea să facă, cu termene clare, în aşa fel încât să putem prezenta Comisiei, la începutul lunii martie, o formă finală, ca să atragem primii bani pentru proiecte anul acesta. După ştiinţa mea, regula este că până la finele lui 2023 trebuie să fie contractate toate sumele. Este un termen foarte strâns, mai ales când discutăm de infrastructura pe care vrem noi să o facem. Într-adevăr, finalizarea va fi poate pe N+2 sau N+3, dar contractarea va fi 2023, şi atunci sigur că vom dori să folosim această oportunitate pentru a atrage toată suma. Discuţia actuală este următoarea: cât de realiste sunt proiectele fiecărui minister. Întrebarea pentru mine, la Agricultură, este dacă pot să cheltui cele 6,5 miliarde de euro, dacă există capacitate de proiectare şi tehnică de execuţie ca să cheltui banii…

– Aş vrea să vorbim şi despre Programul Naţional Strategic, pachetele de măsuri, inclusiv pe perioada de tranziţie.
Adrian Oros: Programul Naţional Strategic la care lucrăm anul acesta începe efectiv în 2023 şi ţine până în 2027. Vom avea însă doi ani de tranziţie, respectiv 2021 – 2022. A sosit regulamentul de tranziţie, iar noi pregătim acum pachetele de măsuri. Avem banii, iar regulamentul ne dă nişte limite. Pe tranziţie se va merge după aceleaşi reguli, practic sunt bani noi, pe reguli vechi.
Vom avea 6,61 miliarde de euro, din care pentru Pilonul I – plăţi directe 3,81 miliarde de euro, iar pentru Pilonul II – 2,8 miliarde de euro.
Schemele din Pilonul I vor merge ca şi până acum cu plăţile directe pe suprafaţă. Vom continua cu acea plată redistributivă pentru fermele mici, până în 5 hectare, iar pentru fermele medii, între 5 şi 30 de hectare, vom da o plată mai mare, de 48 de euro. Totodată, va rămâne plata pentru climă şi mediu, tot ca plată directă, respectiv 57,82 euro, iar plăţile directe pentru tinerii fermieri vor fi de 36,61 de euro pe hectar, în primii cinci ani când s-au înregistrat, dar până la un plafon de 60 de hectare.
Pentru Pilonul II bineînţeles ne-am orientat pe ce a reieşit din analiza nevoilor. Am văzut că avem un grad de depozitare şi procesare prea mic şi de acolo şi deficitul comercial. În pomicultură, legumicultură şi la carnea de porc avem un deficit foarte mare şi de aceea încercăm ca prin măsurile din Pilonul II, pe aceşti ani de tranziţie, să cofinanţăm exact aceste activităţi. Dar aici sunt şi nişte obligaţii de mediu, condiţiile din regulament ale Comisiei Europene, respectiv minimum 36% din sumă trebuie cheltuită pe măsuri de mediu şi climă, atât din fondurile Pilonului II cât şi din Fondul de Rezilienţă pe Agricultură.