Adrian Oros: Fii responsabil! Cumpără și consumă românește!

În perioada 3-4 noiembrie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește ”Transylvania Food Summit”, cel mai important eveniment agribusiness din Europa de Sud-Est, manifestare ce reunește reprezentanți ai mediului academic, administrativ, de afaceri, ai societății civile – printre care fermieri și grupuri / asociații de producători agricoli -, și specialiști din domenii cheie, care își vor expune strategiile privind consolidarea fermierilor români în lanțul agroalimentar, promovarea produselor tradiționale romanești, a tradițiilor culturale și gastronomice transilvane, precum și a creșterii încrederii consumatorilor în produsele alimentare romanești și în cele locale.

Adrian Oros, prorector al USAMV Cluj-Napoca și fost ministru al Agriculturii, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări legate de atît de ceea ce urmărește ”Transylvania Food Summit”, cât și de situația de ansamblu în agricultura românească.

– Domnule prorector Adrian Oros, această manifestare se reliefează și prin componența participanților, printre aceștia făcând parte – cum poate de prea puține ori se întâmplă – și fermieri, reprezentanți ai asociațiilor de producători agricoli, ai companiilor de retail alimentar sau ai Grupurilor de Acțiune Locală. Care credeți că va fi impactul între modul lor de abordare a situației actuale din agricultura românească și cea a reprezentanților unor instituții de stat sau/și europene?

– Am adus aici, la ”Transilvania Food Summit”, decidenți importanți de la nivel european și național. De la Comisia Europeană, din structurile de conducere la nivel european a Asociațiilor și Cooperativelor din Europa, cele mai mari federații de asociații si cooperative din România, universități si institute de cercetare de top, GAL-uri și primării din Transilvania, precum și producători, reprezentanți HoReCa și retail. Ne dorim să găsim împreună soluții pentru consolidarea fermierilor și producătorilor din Transilvania, pentru promovarea produselor locale și tradiționale, pentru bioeconomia Munților Apuseni și salvarea satului transilvan.

– Una dintre temele dezbaterilor este rolul parteneriatelor și a cooperativelor. Care credeți că este șansa ca asemenea parteneriate să se dezvolte, având în vedere istoria relativ recentă a României, în care fostele CAP-uri dețineau rolul central în agricultură, iar apoi au fost desființate?

– Singura șansă pentru producătorii și procesatorii mici, cum sunt cei de la noi din Transilvania, este să își crească puterea de negociere. Să intre în aceste asocieri economice cooperative. Astfel pot negocia mai avantajos prețul la care valorifică productia, la care achiziționează imputurile – semințe, îngrășăminte, pesticide, combustibil -,prezența pe rafturile magazinelor și altele. În toată Europa funcționează cu succes aceste cooperative.

– Care este situația agriculturii ecologice în România și ce perspective credeți că are ea în viitorul apropiat? Dar din cel îndepărtat – să spunem într-un orizont de timp de 10 ani?

– La ora actuala în România se face agricultură ecologică pe maxim 4% din suprafața cultivată, fată de 7% media europeană. Ținta fixată prin Green Deal (set de politici a Uniunii Europene pentru o economie neutră climatic până în anul 2050 – n.r.) este una putin prea ambițioasă, în opinia mea, 25% până în 2030.
Pentru acest obiectiv există măsuri finanțate cu bani europeni. De exemplu pentru perioada de tranziție 2021-2022, am alocat 232,28 milioane euro pentru măsuri de certificare și plăti pentru agricultura ecologică.

– Promovarea produselor tradiționale românești, inclusiv a celor din zona transilvană, reprezintă o preocupare tot mai prezentă în actualitatea românească. Ce credeți că trebuie făcut pentru ca acest tip de produse să devină o contantă pe rafturile marilor lanțuri de retail? Dar a unităților din zona HoReCa?

– În primul rând, producătorii de produse tradiționale, locale, trebuie să se organizeze, în grupuri de producători sau cooperative. Apoi trebuie organizate asemenea întâlniri ca cea de azi pentru ca producătorii să se cunoască cu cei din HoReCa și retail, să afle noutăți inclusiv despre oportunitățile de finanțare, de certificarea pe scheme de calitate etc. De asemenea, trebuie organizare cât mai multe târguri cu acest specific, precuim și piețe volante în marile orașe.
Noi consumatorii avem rolul cel mai important . Trebuie să fim responsabil! Să cumpărăm și consumăm românește! Dacă vrem cu adevărat să răsplătim truda țăranilor și fermierilor români trebuie să căutăm, să cumpărăm și să consumăm cât mai multe produse românești, produse locale. Și mai trebuie să facem un lucru foarte important: să ne educăm copiii, în familie dar și în școală, să consume numai produse sănătoase, produse locale, produse românești. Celor care îmi spun că uneori acestea sunt mai scumpe, le spun de fiecare dată același lucru: indiferent de prețul lor, toți banii cheltuiți pe acestea rămân în țară. Și o parte din ei se întorc la noi. În școala copiilor noștri, în sănătate, în salarii, în pensii, în infrastructură.
Nu am să obosesc să repet asta. Fii responsabil! Cumpără și consumă românește!

– Ce soluții vedeți pentru revigorarea și dezvoltarea agriculturii și implicit, a economiei, în zonele montane, unde condițiile de cliumă și mediu sunt mai puțșin favorabile?

– În zona montană condițiile de viață, de activitate, inclusiv în agricultură sunt mai vitrege. Productivitatea este mai scăzută, perioada de vegetație mai scurtă, costurile sunt mai ridicate. Și există un alt mare pericol: depopularea munților. Aici fenomenul este mai acut decât în alte zone rurale. Sigur aici accentul trebuie pus și pe conservarea factorilor de mediu, pe biodiversitate și pe menținerea peisajelor naturale.
Măsurile concrete sunt următoarele. Subvenții mai mari pe terenul agricol (pășuni). De aceea, doar pentru perioada de tranziție 2021-2022, am alocat pentru aceste plăți compensatorii 660 milioane de euro, bani europeni. De asemenea, este necesară susținerea investițiilor în agroturism, precum și conversia la producție ecologică și certificarea pe scheme de calitate, care aduc o valoare adăugată mare.
In perioada când am fost la minister am înțeles încă un lucru. Că susținerea zonelor montane nu se poate face decât prin finanțarea unor investiții integrate pe baza unor strategii de dezvoltare regională. Strategii elaborate pe studii serioase, din care să reiasă clar care sunt vulnerabilitățile, care sunt avantajele și prioritățile zonei montane. Iar finanțarea acestor investiții să fie una integrată, multifond, de la mai multe ministere, pe mai multe axe de finanțare. Unde, alături de investițiile unităților administrativ – teritoriale, să fie finanțate și proiectele fermierilor, a agenților economici din zonă, a ONG-urilor etc.
De aceea, pentru Munții Apuseni, am gândit acest ITI (Investiții Teritoriale Integrate) în Apuseni “Moții, Țara de Piatră” și, alături de USAMV Cluj, aducem aici Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Academia Română, INRAE ((Institutul Național pentru Agricultură, Hrană și Mediu – Franța) și reprezentanți ai Comisiei Europene.

Interviu realizat de V. Dădulescu