Ziua care a schimbat destinul românilor de peste Prut

Studenţii basarabeni din centrul universitar Cluj-Napoca, reuniţi în asociaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană, au ţinut să marcheze ziua de 27 de martie, când se aniversează Unirea Basarabiei cu România, în cadrul celei de a XVI-a ediţii a Festivalului Basarabia.

Manifestările au debutat cu o dezbatere cu privire la rolul pe care tinerii aflaţi la studii în România îl pot avea în integrarea europeană a Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc în Sala de Sticlă a Primăriei, printre participanţi numărându-se studenţii basarabeni din centrul universitar clujean, precum şi reprezentanţi ai primăriei clujene şi ai UBB.

Prezentă la deschiderea ediţiei din acest an a Festivalului Cultural Basarabia, Emilia Botezan, directorul Biroului Relaţii Externe din Primăria Cluj-Napoca a ţinut să-i felicite pe studenţii din cadrul Grupului de Iniţiativă Basarabeană pentru activităţile pe care le desfăşoară în centrul universitar clujean. ”Ceea ce ne uneşte pe noi în afară de limbă şi cultură comună este într-adevăr dorinţa de a ne face auziţi într-un mod foarte elegant şi plăcut. Noi încercăm să fim foarte pragmatici în ceea ce facem iar în momentul în care ne punem sufletul pe tavă, lucru pe care nu-l au multe popoare, se văd şi rezultatele. Pentru noi ca europeni, pentru că asta suntem cu toţii, este tot mai evident că avem multe de oferit nu doar de învăţat. Faptul că sunteţi la Cluj nu face decât să ne asigure că aveţi multe şanse să promovaţi valorile româneşti şi europene”, le-a transmis Emilia Botezan tinerilor basarabeni.

Basarabeanul care a ţinut trează conştiinţa românilor din Transilvania

La rândul său, istoricul Andreea Dăncilă din cadrul UBB le-a vorbit studenţilor basarabeni despre ”relaţiile de acum mai bine de 100 de ani dintre românii din Transilvania şi cei din Basarabia, dând exemplul boierului Vasile Stroiescu şi rolul jucat de acesta în emanciparea culturală a românilor din spaţiul intracarpatic.

”Vasile Stroescu avea o avere de 25.000 de hectare de teren iar din venitul pe care-l obţinea a ctitorit numeroase biserici şi spitale. Ce este important la acest mare filantrop e interesul pentru situaţia românilor din Transilvania de la cumpăna secolelor XIX-XX. Pe aceşti români, Vasile Stroescu îi ajută cu impresionante fonduri să-şi menţină şcolile confesionale, să creeze instituţii de cultură, să le ofere burse, tipăreşte cărţi româneşti. La momentul la care Stroescu susţine aceste instituţii trebuie să menţionăm că acestea erau singurele insule de indentitate în Transilvania. Când statul maghiar îşi retrage subvenţiile pentru şcolile româneşti, Vasile Stroescu vine incognito în Transilvania cu cecuri în alb. Întrebat de cărturarii transilvăneni de unde cunoaşte Transilvania şi realităţile de aici, Stroescu le răspunde: din scrierile lui Slavici am prins eu dragoste de voi, mă! A fost unul dintre motivele pentru care Stroescu a mizat permanent pe actul cultural şi era convins că unirea, înainte de a fi una politică, trebuie să fie una culturală”, a spus istoricul clujean, adăugând că pentru românii transilvăneni Vasile Stoescu a fost un fel de Emanuel Gojdu iar fără suportul acestui basarabean supravieţuirea cultural naţională a românilor de aici era una extrem de fragilă.

Manifestările dedicate aniversării Unirii Basarabiei cu România au continuat aseară cu proiectarea la Cinema Mărăşti a câtorva scurt metraje în regia lui Igor Sadovski. Pe 28 martie, de la ora 18.00 va avea loc acţiunea Treasure Hunt, startul urmând să fie dat în fața Facultății de Geografie. Sâmbătă, 30 martie de la ora 10, în Complexul Studențesc Observator va avea loc Cupa GIB la fotbal iar de la ora 18.00 la Casa de Cultură a Studenților este programată o seară de cultură basarabeană. Ultima zi a festivalului, 31 martie, debutează de la ora 12.00 în Piața Unirii unde se va organiza un flash mob.

Cosmin PURIȘ