Zece soluții pentru îmbunătățirea situației copiilor din România

În contextul alegerilor locale și parlamentare, al redeschiderii școlilor, precum și al dezvoltării noilor strategii naționale pentru perioada 2021 – 2027, Consiliul Național al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România și UNICEF propun autorităților din România un set de zece soluții pentru îmbunătățirea condiției copiilor.

O primă soluție este aceea de a investi în copii, pentru viitorul României. Autoritățile sunt îndemnate să folosească criza COVID-19 „ca o oportunitate pentru a rezolva problemele structurale cu care se confruntă copiii, care s-au agravat în timpul crizei”, alocând, de exemplu, 10% din fondurile structurale europene pentru proiecte dedicate copiilor și utilizând fondurilor structurale europene pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanțare și nu într-o manieră competitivă.

În al doilea rând, UNICEF recomandă includerea principiilor „copiii pe primul loc” și „nici un copil lăsat în urmă” în toate strategiile, planurile naționale și programele care urmează să fie dezvoltate și puse în aplicare.

O a treia măsură este permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii, sub conducerea premierului sau a vicepremierului, pentru o mai bună integrare a strategiilor și programelor sectoriale, precum și a politicilor la nivel național și european. Potrivit declarației lui Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, criza provocată de pandemia de COVID-19 i-a făcut și mai vulnerabili pe cei care se confruntau deja cu cele mai mari probleme, iar analizele efectuate de UNICEF și partenerii săi „ne arată că suntem într-un punct critic în ceea ce privește viitorul copiilor României, pe care îl putem depăși, folosindu-ne de această oportunitate pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, problemele cronice cu care ne-am luptat zeci de ani”.

Extinderea la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, testat cu succes de UNICEF în 45 de comunități din județul Bacău, reprezintă o altă propunere, în baza căreia fiecare comunitate ar urma să beneficieze de un asistent medical comunitar, un asistent social și un consilier școlar.

Soluțiile propuse de UNICEF includ și dezvoltarea de centre pentru servicii comunitare integrate, cu acces atât fizic, cât și digital la informații și servicii incluzive și servicii specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și dezvoltarea materialelor și capacității de învățare online, inclusiv prin îndrumarea/ formarea profesorilor și a părinților, pentru a asigura accesul copiilor celor mai vulnerabili la o educație incluzivă de calitate.

Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor din România și stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor în conformitate cu Declarația de la București a Copiilor din UE, adoptată anul trecut, sunt alte soluții propuse de UNICEF, CNE și Boardul Copiilor.

CNE, Boardul Copiilor și UNICEF mai îndeamnă autoritățile să acționeze pentru ca toate orașele și municipiile să devină „prietene ale copiilor”, oferind o bună guvernare pentru toți copiii, servicii accesibile, având copiii în centrul procesului și mecanismelor de planificare, proiectare și responsabilitate.

UNICEF atrage atenția că pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora. Astfel, 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, 400.000 de copii în vârstă școlară nu merg la școală, iar peste 50.000 de copii sunt separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie