Vrea un plan de acţiune european complet pentru oprirea migraţiei

AFP
Premierul ceh Andrej Babis, cunoscut pentru poziţiile sale anti-migranţi, s-a pronunţat în presa de la Praga în favoarea creării unui “plan de acţiune complet” pentru oprirea migraţiei ilegale, cu o zi înainte de o vizită în Italia şi Malta.
“Dacă Italia şi Malta nu îi primesc (pe migranţii ilegali), atunci Spania este cea care îi va lua. Iar astfel lansăm încă un mesaj migranţilor că este posibil să ajungă în Europa, din Maroc, prin Spania. Acest lucru trebuie să înceteze, pentru că altfel nu vom opri fluxul migratoriu”, a afirmat Babis.
“Mă pregătesc să vorbesc cu liderii europeni şi să particip la introducerea unui plan de acţiune complet”, a adăugat Babis, om de afaceri miliardar şi liderul mişcării populiste ANO, în paginile cotidianului Dnes.
“Vreau să vorbesc cu partenerii mei din Italia şi Malta şi, bineînţeles, cu cancelarul german Angela Merkel, care a negociat recent cu Spania”, a adăugat el.
Vizita lui Babis în Italia coincide cu cea a premierului ungar Viktor Orban care apără, la fel ca o parte a guvernului italian, aceeaşi linie dură faţă de migranţi.
“Trebuie să începem să cooperăm într-un mod foarte intens pentru a găsi o soluţie, deoarece am pierdut inutil trei ani într-o dezbatere permanentă privind cotele (de repartizare)”, a mai spus şeful guvernului minoritar, care a obţinut votul de încredere în parlament datorită sprijinului Partidului Comunist.
Republica Cehă, ţară de 10,6 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO, nu a primit decât câţiva refugiaţi de la începutul crizei din 2015.
Babis a reafirmat că Republica Cehă nu va primi “niciun migrant ilegal”, această poziţie nefiind îndreptată, în opinia sa, împotriva Italiei, ci reprezintă o “strategie fundamentală”.
“Este un gest-cheie, un simbol şi un mesaj pentru migranţi şi pentru bandele de traficanţi, că ar fi lipsit de sens să pornească pe o barcă având destinaţia Europa”, a insistat Babis, înaintea întâlnirilor sale cu omologii italian Giuseppe Conte şi maltez Joseph Muscat.
Babis a calificat luna trecută “drum spre infern” solicitarea făcută de Roma către partenerii săi din UE de a lua în grijă o parte dintre migranţii care se aflau atunci în apele italiene.
“Problema (migraţiei ilegale) este absolut fundamentală. Trebuie să apărăm ceea ce strămoşii noştri au ridicat timp de peste o mie de ani”, a mai afirmat şeful guvernului ceh.
O cercetătoare de origine română din SUA a creat un algoritm ce depăşeşte performanţele oamenilor în depistarea de ştiri false
Un sistem de inteligenţă artificială capabil să facă diferenţa dintre ştirile reale şi cele false – adesea cu rate de succes mai bune decât ale oamenilor – a fost dezvoltat de cercetătoarea de origine română Rada Mihalcea, profesor de informatică la Universitatea din Michigan. Un astfel de sistem poate ajuta platformele de social media, motoarele de căutare şi agregatoarele de ştiri pentru a filtra articole destinate să dezinformeze, relatează site-ul digitaltrends.com.
“Ca toată lumea, am fost deranjaţi de efectele negative pe care ştirile false le pot avea asupra evenimentelor politice majore şi asupra vieţii cotidiene”, a declarat pentru Digital Trends Rada Mihalcea, care a dezvoltat sistemul împreună cu o echipă de cercetători.
“Grupul meu a făcut eforturi considerabile, timp de aproape zece ani, pentru detectarea înşelăciunilor. Am văzut o oportunitate pentru a rezolva o problemă socială majoră prin expertiza pe care am acumulat-o de-a lungul anilor”.
Mihalcea şi echipa ei au dezvoltat un algoritm lingvistic care analizează discursul scris şi caută indicii, cum ar fi structura gramaticală, punctuaţia şi complexitatea, care pot oferi semne revelatoare de ştiri false. Deoarece multe site-uri agregatoare de ştiri şi de social media din ziua de astăzi se bazează pe editorii umani pentru a detecta dezinformarea, asistenţa din partea unui sistem automatizat ar putea contribui la eficientizarea procesului.
Pentru a-şi forma sistemul, cercetătorii au reprezentat caracteristici lingvistice precum punctuaţia şi alegerea cuvintelor ca nişte date, apoi au introdus aceste date într-un algoritm.
“Interesant este faptul că algoritmii căutaţi nu sunt întotdeauna intuitivi pentru utilizatori”, a spus Mihalcea. “În această cercetare şi în alte cercetări pe care le-am realizat cu privire la înşelăciuni, am descoperit de exemplu că utilizarea cuvântului ‘eu’ este asociată cu adevărul. Este uşor pentru un algoritm să numere de câte ori este folosit acest cuvânt şi să facă diferenţa. Cu toate acestea, oamenii nu fac o astfel de numărare în mod natural şi, deşi este uşor, acest lucru le-ar distrage atenţia de la înţelegerea propriu-zisă a textului”.
Sistemul a demonstrat o rată de succes de 76% la detectarea ştirilor false, comparativ cu aproximativ 70% în cazul oamenilor. Mihalcea prevede că un astfel de sistem poate ajuta atât agregatoarele de ştiri, cât şi utilizatorii finali să facă distincţia între relatările reale şi cele intenţionat false.
Cu toate acestea, algoritmul nu-i poate înlocui complet pe oameni. În primul rând pentru că acesta nu face verificări, aşa încât un conţinut bine intenţionat (dar în cele din urmă fals) tot va trece de filtre.
Echipa condusă de Rada Mihalcea a prezentat în mod detaliat sistemul şi rezultatele cercetării la Conferinţa Internaţională de Lingvistică Computaţională din Santa Fe, capitala statului american New Mexico, pe 24 august.