Un sfert de veac de rodnică și jertfelnică slujire

Când rostim numele Mănăstirii Rohia, nostalgic mergem pe firul gândului în urmă cu ani și realizăm rostul providențial pe care l-a avut și-l are această lavră, pentru viața spirituală a Maramureșului și Sătmarului. Și nu numai a Maramureșului și Sătmarului, ci a întregii regiuni de nord a Transilvaniei.

Gândurile acestea ni le provoacă aniversarea a 25 de ani de când era hirotonit ca episcop Preasfințitul Justin al Maramureșului și Sătmarului, pe atunci arhiereu vicar, fiu al Rohiei și înrădăcinat în tradițiile unui loc binecuvântat de misiunea și grija Înaltpreasfințitului Justinian Chira și a eruditului monah Nicolae de la Rohia. Era duminica Sfintei Maria Egipteanca, o zi frumoasă și luminoasă din Postul Mare, iar în fruntea soborului era vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală, secondat de ierarhii: Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului, Justinian al Maramureșului și Sătmarului, Andrei al Alba Iuliei, Calinic al Argeșului, Ioan al Oradiei și Bihorului și Emilian al Caransebeșului. Slujba s-a oficiat în altarul de vară al Mânăstirii Rohia în prezența unui public numeros de credincioși râvnitori de pe toate plaiurile Maramureșului.

Preasfințitul Justin, care va ajunge în 2016, după plecarea în eternitate a Arhiepiscopului Justinian, episcopul Maramureșului și Sătmarului, era legat cu toată ființa de Mănăstirea Rohia și de străvechile plaiuri maramureșene. Se născuse în tradiționalul sat Rozavlea, de pe Valea Izei, aducea cu el moștenirea acelor locuri binecuvântate, și a intrat de tânăr în Mănăstirea Rohia, fiind ucenicul fidel al starețului Serafim, pe care-l va urma la stăreție, și discipolul Arhiepiscopului Justinian întru cele ale spiritualității.

Cei din zonă eram obișnuiți, când pașii ne duceau pe la mănăstire, să-l întâlnim pe acel tânăr nevoitor, entuziast și harnic, care va lua în mână steagul bătăliei duhovnicești, în demersurile spirituale și edilitare ale mânăstirii. Și cum de la o vreme imaginile nostalgice ale trecutului ne mângâie inima, ne aducem aminte cu drag că, urmând Seminarul Teologic la Cluj, o vreme, ne-a sprijinit strana de la Parohia Turda Fabrici, unde pe atunci eram preot paroh. Sporadic l-am întâlnit și pe când era student la Sibiu și-n nenumăratele vizite ce le făceam la Rohia, unde Părintele Serafim nevoitorul și Părintele Nicolae eruditul îi erau în companie. Amintirile, care pot părea banale, își au importanța lor. Așa, de exemplu, într-o fotografie, pe când îl însoțeam pe Episcopul Emilian la Rohia, fiind preot la Alba Iulia, apare în grupul viețuitorilor dimpreună cu Părinții Serafim și Nicolae.

Arhiepiscopul Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, inspirat de sus, și l-a ales ca și colaborator direct. El îl hirotonise diacon și preot, iar, în anul 1993 l-a ridicat la rangul de arhimandrit. Un an mai târziu, Sfântul Sinod, la propunerea sa, l-a ales Arhiereu vicar al Maramureșului și Sătmarului, cu titulatura de „Sigheteanul”.

Din dragoste față de Sfântul Ioan Botezătorul, al cărui nume îl purtase înainte de călugărie, și față de Noul Testament, va face un doctorat sub îndrumarea Părintelui Profesor Stelian Tofană cu genericul: „Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul, între mărturie și mesianism iudaic, în descrierea Evangheliilor și a literaturii necreștine”. Pe târâm pastoral și edilitar, după ce în 17 aprilie 1994 ajunge arhiereu vicar al Maramureșului și Sătmarului, va desfășura o misiune de excepție. Va bate Eparhia în lung  și-n lat, slujind Liturghii și sfințind biserici, învățând și făcându-se tuturor toate ca pe nici unii să nu-i piardă.

 Alături de Arhiepiscopul Justinian, transformă 100 de filii în parohii, înființează 30 de mănăstiri și schituri, înființează Liceul Teologic din Satu Mare, se implică în viața școlilor și, ce este foarte important, organizează la Baia Mare, în 2013 și 2014, Reuniunea Tinerilor Ortodocși, cu mare impact, care apoi au fost urmate de cele de la Cluj, București, Iași și Sibiu. Aceste întâlniri care adună tineri ortodocși din toată lumea și care au fost demarate la Baia Mare au o importanță maximă pentru această lume secularizată. Pe tărâm edilitar, pune piatra de temelie la 75 de noi biserici, dar, de o importanță covârșitoare, este faptul că ridică la Rohia, unde a fost stareț, o biserică superbă în stil moldovenesc, iar la Baia Mare catedrala impozantă în cel mai neaoș stil bizantin. Dacă e să amintim și de implicarea în cultură a Preasfinției Sale, vom pomeni de editarea, la Polirom, a operei Părintelui Nicolae Steinhardt, în volume elegante, cele peste 40 de studii, multe articole, participări la simpozioane teologice și întruniri internaționale. Nu putem uita nici tipăriturile eparhiale și, mai ales, revista oficială „Graiul Bisericii Noastre”.

Preasfințitul Iustin a hirotonit peste 400 de preoți, a sfințit 70 de biserici noi, a resfințit altele 125 restaurate și l-a ajutat, cât a trăit, pe Arhiepiscopul Justinian în toate activitățile lui, știind că în ultima parte a vieții puterile-i mai slăbiseră.

Acum, de când, pe 27 decembrie 2016, a ajuns titularul eparhiei, dinamica-i activitate își urmează cursul. Și trebuie să menționăm faptul că din iunie 2018 și l-a asociat ca arhiereu vicar pe Preasfințitul Timotei Sătmăreanul. Lucrul acesta l-a făcut pentru a da vieții pastorale încă un luptător.

Toate aceste lucruri, puține din câte s-ar putea spune, ni le amintim acum, când se împlinesc 25 de ani de la hirotonia întru arhiereu a Preasfințitului Justin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. Ni le amintim și-L rugăm pe Dumnezeu ca pe Preasfinția Sa și minunata Eparhie pe care o păstorește să le aibă în pază. Oameni fiind, suntem și sentimentali și nu pot uita că satul în care Dumnezeu m-a chemat la viață este în eparhia Preasfinției Sale. Mă duc cu drag acasă și în multe împrejurări, inclusiv la hramul Bisericii din sat sau a mănăstirii pe care am înjghebat-o acolo, Preasfințitul Justin este o gazdă bună. N-aș putea trece cu vederea nici faptul că atunci când, în calitatea de Mitropolit al locului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel m-a încredințat să-i fac instalarea Preasfințitului Justin la Baia Mare, am făcut-o cu mult drag. Și mai adaug un lucru: atunci când se organiza noua Mitropolie a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a fost unul dintre cei ce și-a dat toată contribuția.

La ceas aniversar, gândindu-ne la „Maramureșul plai cu flori”, la Țara Sătmarului, la Țara Codrului, la Țara Lăpușului, la Țara Oașului și la Țara Chioarului, Îl rugăm pe Dumnezeu ca pe Păstorul acestor ținuturi să-l țină „întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învățând cuvântul adevărului”.

† Arhiepiscop și Mitropolit ANDREI