Un secol de istorie într-o carte: „Cuzdrioara 1820 -1920”

Săptămîna aceasta, marţi, Căminul Cultural din Cuzdrioara a fost gazda unui eveniment editorial deosebit, prin lansarea volumului ,,Drumul greu al modernizării – un veac din istoria unui sat transilvănean: Cuzdrioara 1820-1920”, în prezenţa primarului Niculae Bătinaş şi a unui public numeros.

Autorul volumului este un fiu al satului, dr. Simion Retegan, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie ,,George Bariţiu” din Cluj-Napoca. După o strălucită carieră de cercetare a istoriei moderne a Transilvaniei şi publicarea a zeci de cărţi şi studii în bibliografia de specialitate, autorul s-a aplecat asupra istoriei satului natal cu multă dăruire şi emoţie.

Gîndit pentru bucuria celor de azi, dar şi pentru generaţiile viitoare, volumul cuprinde un scurt istoric al localităţii, după care sînt tratate pe larg capitolele privind baza demografică (oamenii), baza materială a vieţii (pămîntul) şi forma de proprietate asupra acesteia; se trece apoi la administraţia comunală şi principalele instituţii, biserica şi şcoala. Prima parte a cărţii se încheie cu prezentarea comunităţilor religioase şi sociale şi a raporturilor dintre ele. În a doua parte, sînt prezentate 212 documente inedite din fondul Arhivelor Naţionale ale României, referitoare la satul Cuzdrioara, atestat documentar în 1204.

Fără a fi o monografie, lucrarea surprinde însă o perioadă de 100 de ani (1820-1920) din istoria localităţii, într-un secol de profunde transformări la nivelul Transilvaniei, care se regăsesc şi în satul Cuzdrioara, de lîngă oraşul Dej. În această perioadă a avut loc sfîrşitul lumii feudale, prin mutaţiile sociale pe care le produce Revoluţia de la 1848-1849, cînd a fost desfiinţată iobăgia şi au fost acordate libertăţi sociale. Tot acum se dezvoltă o economie de schimb, au loc Primul Război Mondial şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. În ceea ce priveşte regimurile politice existente între anii 1820-1920, acestea cunosc mai multe etape, de la neoabsolutism la liberalism şi pînă la măsurile discriminatorii ale regimului dualist austro-ungar.

Cartea a fost primită cu mult interes şi dragoste de către publicul prezent în număr mare la eveniment.

M. Vaida