UMF „Iuliu Haţieganu” – un secol de la înfiinţare, un secol de prosperitate academică

Anul Marii Uniri a Transilvaniei cu România, 1918, a adus transformări remarcabile în structura învăţământului superior de medicină şi farmacie din Cluj. Astfel, în anul 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universităţii „Daciei Superioare”. Porţile Universităţii s-au deschis pentru studenţi în octombrie 1919, iar cursurile au început la 1 noiembrie.

Mentorul şcolii medicale clujene a fost Profesorul Iuliu Hațieganu (1885-1959), medic internist renumit prin cercetările sale în domeniul  tuberculozei, membru al Academiei Române. Universitarul clujean a pus bazele temeinice ale învăţământului superior medical din inima Transilvaniei, iar azi Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Cluj îi poartă numele. Dictonul „Mens sana in corpore sano” era pe agenda academică a fiecărei zile a profesorului Haţieganu, aşa că nu a fost deloc întâmplătoare decizia luată, în calitate de decan al Facultăţii, de a înființa, în toamna anului 1919, Clubul Sportiv „Universitatea” Cluj.

Citim în Anuarul UMF din 1919-1920, că profesorul Victor Babeş „fără să părăsească institutul şi catedra create de Domnia Sa la Bucureşti, a ţinut, pentru studenţii clujeni, în semestrul I, o suită de conferinţe de o mare valoare ştiinţifică”, iar profesorul Vasile Pârvan a predat, tot în primul semestru, un curs intensiv – de zece ore pe săptămână – de istorie antică şi istorie a artelor. La revenirea la Bucureşti, Profesorul Pârvan a donat, pentru pregătirea studenţilor clujeni, suma de 9.000 de lei, echivalând cu onorariul său pe şase luni.

Studenţii au beneficiat, în semestrele I şi II ale anului universitar 1919-1920, de experienţa a 16 profesori, 14 prim-asistenţi, 22 de asistenţi, 47 de preparatori, 18 preparatori extrabugetari şi 2 preparatori onorifici. Potrivit Anuarului, la Facultatea de Medicină din Cluj au studiat, în primul an de la deschidere, 707 studenţi în semestru I şi 797 în cel de-al doilea. La Farmacie, cursurile au fost frecventate de peste 60 de studenţi, în ambele semestre.

„Cu toate condiţiile mai mult decât neprielnice de tipar, Facultatea de Medicină a scos revista lunară «Clujul Medical», al cărei prim număr a apărut cu ocazia serbărilor inaugurale”, specifică Anuarul 1919-1920 al UMF.    

În 1919, Clinica Medicală I, incluzând Sanatoriul de Tuberculoză, a fost preluată de Facultatea de Medicină. Dr. Leon Daniello (preparator la Clinica Medicală I Cluj, asistent universitar la Paris) s-a specializat în patologia bolilor pulmonare, inclusiv tuberculoză. În anul 1942 a fost înfiinţată prima catedră de ftiziologie din ţară. Prof. Leon Daniello a format, între anii 1926-1968, un grup de colaboratori, dintre care s-au recrutat succesorii săi în clinică, Prof. Dr. Docent V. Moisescu (1968-1980) şi Conf. Dr. G.Petrescu (1980-1988).

Graţie viziunii novatoare a profesorului Haţieganu, au fost create noi discipline de studiu şi practică medicală: radiologia (1919-1920) cu Institut propriu, primul Institut antirabic (1919-1920), care putea îngriji 150 de bolnavi, apoi stomatologia – prima disciplină de stomatologie din România a fost creată la Cluj de Gheorghe Bilaşcu – şi istoria medicinii, toate premiere în învăţământul de profil românesc. Prestigiul Facultăţii a fost asigurat încă de la început de remarcabilii profesori Victor Babeş, Constantin Levaditi, Ştefan Gh. Nicolau şi Nicolae Minovici, ca şi de celebrii profesori francezi Jules Guiart şi René Jeannel. Le-au fost alături în munca didactică Iuliu Moldovan, Victor Papilian, Titu Vasiliu, Ioan Drăgoiu, Dimitie Negru, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Ion Minea, Cristea Grigoriu, Dumitru Michail, Coriolan Tătaru, Titu Gane, Ion Predescu-Rion. 

Între anii 1919-1934, la Facultatea de Medicină a funcţionat şi secţia de Farmacie, al cărei fondator şi conducător a fost Gheorghe Pamfil. Învăţământul medical universitar a fost sprijinit de renumite personalităţi ale vieţii academice clujene, precum Emil Racoviţă, Alexandru Borza, Ion Grinţescu, Adriano Ostrogovich, Gheorghe Spacu şi Gheorghe Dima.

Se cuvine a fi menţionată, ca etapă premergătoare anului 1919, activitatea „Şcolii medico-chirurgicale”, începute în 1775 (entitate transformată, după 40 de ani de muncă susţinută, în anul 1816, în „Liceul medico-chirurgical”); aici, oculistul Ioan Piuariu-Molnar a fost unul dintre profesorii de renume. Complexul clinicilor universitare (strada Clinicilor) a fost construit între anii 1888-1901. Un moment notabil în istoria vieţii medicale clujene l-a constituit fondarea, în anul 1872, a Facultăţii de Medicină cu studii în limba maghiară, în cadrul Universităţii „Ferencz Jozsef”. 

La un deceniu de la înfiinţare, în 1930, Facultatea de Medicină şi Farmacie în limba română din Cluj avea 76 de profesori titulari, doi profesori de onoare, şapte conferenţiari definitivi, opt conferenţiari provizorii, 18 docenţi şi patru lectori. „Conform programului facultăţii, cursul de istoria medicinii s-a ţinut pentru studenţii anului VI câte două ore pe săptămână. Prof. dr. docent Valeriu Bologa a vorbit despre «Cunoaşterea naturii şi medicina în antichitatea clasică»”, se spune în anuarul 1930-1931 al UMF.

În timpul refugiului Facultăţii la Sibiu (1940-1944, Dictatul de la Viena) s-au afirmat profesorii Ioan Goia, Leon Daniello, Ion Gavrilă, Marius Sturza – care a fondat prima disciplină de balneologie pe plan naţional -, Emil Ţeposu, Alexandru Pop, Ioan Aleman, Valeriu Bologa, Grigore Benetato, Ion Manta şi Constantin Velluda.

Istoria învăţămantului clujean de medicină şi farmacie a înregistrat o cotitură în anul 1948, prin desprinderea sa de Universitatea din Cluj şi întemeierea Institutului Medico-Farmaceutic (IMF), cu cinci facultăţi: medicină generală, pediatrie, stomatologie, farmacie şi igienă (care a funcţionat numai un deceniu). În 1990, denumirea IMF a fost înlocuită cu Universitatea de Medicină şi Farmacie – UMF. Numele simbol al profesorului Iuliu Haţieganu a fost pus pe frontispiciul UMF în anul 1992.

Raportul de evaluare din 2018 al UMF din Cluj-Napoca, semnat de experţi europeni,  evidenţia Performanţa instituţiei în cercetare, Performanţa în Educaţie – Calitate, Diversitate şi Inovare în rândul Universităţilor din România. În cele trei facultăţi ale UMF studiau, în 2018,  peste 5.700 de sudenţi. UMF oferă pregătire pentru 12 specializări. Pentru medicină, medicină dentară și farmacie, învățământul universitar se desfășoară în trei limbi de studiu (română, franceză și engleză). Facultatea de Medicină a UMF este cea mai mare, dominând procesul decizional în instituţia de învăţământ superior. Facultatea de Medicină  Dentară este a doua ca dimensiune, fiind urmată de Facultatea de Farmacie.

Instituția clujeană de învățămant superior medical a creat și dezvoltat Departamentul Alumni UMF, singurul din regiune de acest tip. Departamentul este o structură încadrată în arhitectura organizațională a Universității și are ca misiune stabilirea și menținerea dialogului între UMF și absolvenții săi (Alumni) și după încheierea studiilor. Crearea și dezvoltarea acestuia s-a realizat cu susținerea rectorului Alexandru Irimie, luând ca model structuri similare din cadrul celor mai mari universități ale lumii – Cambridge, Harvard, Stanford, Sorbona, etc. În mai puțin de doi ani de existență, sub coordonarea Ioanei Tănăsescu, Departamentul a dezvoltat o comunitate de peste 3.000 de absolvenți, organizează evenimente internaționale cu Alumni UMF, menține dialogul între Alumni și actualii studenți, și lucrează constant la dezvoltarea unei baze de date precum și la identificarea tuturor absolvenților, de la înființarea Institutului de Medicină, până în prezent. La nivel național nu există o structură  care să aibă evidența integrării pe piața muncii a absolvenților și nici posibilitatea stabilirii contactului cu aceștia. „Scopul departamentului Alumni este de a genera unitate și comunicare între facultăți, absolvenți și studenții Universității noastre din întreaga lume”, spune Ioana Tănăsescu.

UMF consideră că internaţionalizarea este un proces strategic, evidenţiat prin numărul de acorduri bilaterale cu universităţile din străinătate, activităţi derulate în cadrul reţelelor din România şi din afara graniţelor ţării, prin succesul programelor de studiu cu predare în limbile engleză şi franceză, precum şi prin înfiinţarea MedESN – Reţea a Studenţilor Erasmus.

UMF Cluj-Napoca este prezentă în trei clasamente internaţionale cu grad ridicat de credibilitate: University Web Ranking & Reviews (poziţia 4.256 din peste 20.000), University Ranking by Academic Performance (poziţia 882 din 1000) şi Webometrics Ranking of World Universities.       

„Avem astăzi un renume internaţional, pe care ne dorim cu toţii să îl păstrăm dar şi să îl ducem mai departe cu ajutorul studenţilor noştri, cei pe care cu bucurie şi interes îi primim în fiecare an cu porţile deschise. Ne propunem ca alături de fiecare nou student să urcăm treptele calităţii şi ale excelenţei umane şi profesionale. Universitatea este azi recunoscută ca o universitate de prestigiu în ţară, fiind considerată una din universităţile de cercetare şi educaţie, intrând astfel în clasamentul primelor 12 şcoli de învăţământ superior româneşti. În Universitate învaţă azi studenţi din ţară şi din peste 50 de ţări din întreaga lume, în 3 mari facultăţi: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie. Calitatea învăţământului din Universitatea noastră, condiţiile deosebite de practică şi deschiderea comunităţii noastre au făcut ca liniile de predare franceză şi engleză să atragă mai mult de 2000 de studenţi din Uniunea Europeană şi din alte ţări de pe toate continentele”, afirmă Prof. Dr. Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.

Înființată în anul 1949, Biblioteca „Valeriu Bologa” a UMF deține un patrimoniu de peste 300.000 volume, cărți și reviste. Un important fond de carte rară se găsește la filiala de Istorie a Medicinei. În prezent, sunt peste 6.000 de utilizatori înscriși. Biblioteca dispune de stații de lucru conectate la Internet, acces wireless la Internet în întreg spațiul și peste 300 de locuri în sălile de lectură. Biblioteca este membră a EAHIL (European Association for Health Information and Libraries).

Carta UMF enunţă, azi, principiile constructive ale activităţilor instituţiei: libertatea de gândire şi exprimare, absenţa oricărei forme de discriminare, respectul vieţii şi al persoanei umane, autonomia universitară şi libertatea academică, independenţa de ideologii, religii şi doctrine politice, respectul normelor eticii profesionale şi ştiinţifice, respectul echităţii şi al egalităţii de şanse, recunoaşterea meritelor membrilor comunităţii academice.

UMF Cluj-Napoca promovează și susține cercetarea științifică de vârf, cât și formarea în universitate pentru o carieră în cercetare. Ilustrative pentru activitatea de cercetare sunt numărul mare de proiecte câștigate, unele deja finalizate, altele în derulare. Colaborarea cu clinicile universitare a permis accesul la domeniile cercetării clinice, creîndu-se astfel posibilitatea conturării conceptului de cercetare translațională la nivelul universității. În ultimii ani, UMF Cluj-Napoca a derulat multiple proiecte cu finanțare națională, proiecte cu finanțare internațională și europeană, proiecte cu finanțare din fonduri structurale. Aceste proiecte au ca principali indicatori de rezultat, realizarea de publicații în jurnale ISI cu factor de impact și un numar ridicat de citări și, de asemena, brevete de invenție la nivel național sau european.

Carmen Fărcaşiu

Articole din aceeasi categorie