Uchronii pe Wikipedia (II)

Cotidianul Făclia a relatat, în ediția sa din 24 iulie, despre uchroniile la care a recurs Wikipedia în limba franceză în prezentarea orașului Cluj-Napoca. Subliniam atunci că autorii uchroniilor din acest material au refuzat corectarea lor, sub motivul că ar avea „o sursă de autoritate”, pe Cathérine Durandin, cercetător contestabil, cu luări de poziţii partizane, apropiată de Grupul de Dialog Social (GDS) de la Bucureşti.

În prezenta ediție, aducem în atenția cititorilor noștri reacția istoricului Vasile Lechințan privitor la inserția fabulatorie a Wikipediei: Orașul Cluj a fost «LUAT de sovietici în 1944» de la trupele horthysto-naziste, fiind apoi «OCUPAT de sovietici, între anii 1945-1952». Istoricul clujean avertizează că acest pasaj utopic referitor la Cluj apare și în Wikipedia în limba italiană. Lipsește din Wikipedia în limba română. Prin urmare, istoria României este falsificată, cu dedicație, numai pentru cititorii din străinătate.

Ziarul nostru va aduce în discuție, în suita de articole anunțate, și afirmațiile denigratoare la adresa României, așa precum sunt difuzate insistent în Europa, de la Paris, de „sursă de autoritate” Cathérine Durandin.

„În articolul despre Cluj-Napoca, Wikipedia în limba franceză comite, într-adevăr, o uchronie cu totul inadmisibilă: «Luat de sovietici şi de români în septembrie 1944, Clujul a fost apoi ocupat de sovietici din 1945 până în 1952», afirmă istoricul Vasile Lechințan, care este uimit că Ministerul Afacerilor Externe și Municipalitatea Cluj nu au ripostat față de acest fals propagat de manipulatori din străinătate.

El subliniază că „«luat», folosit în acest context, este jignitor, având un evident sens peiorativ. «Luat» e folosit în loc de eliberat de sub ocupaţia fascistă ungară şi germană, de către Armata Română, care a avut alături o unitate militară sovietică, în conformitate cu înţelegerea Aliaţilor. Ceea ce face Wikipedia în limba franceză este o impietate faţă de memoria celor peste 3500 de morţi, răpuși pe front, pentru eliberarea Clujului şi a împrejurimilor sale. Wikipedia în limba franceză omite din referinţele sale suita unor evenimente majore: eliberarea Budapestei, a Varşoviei, a Berlinului, a Europei de fascism. Orașul Cluj e parte a acestei suite de evenimente istorice europene”, afirmă istoricul clujean.

„Insist asupra situaţiei că wikipedistul care o are pe Catherine Durandin drept «sursă de autoritate» nu spune eliberare ci «luare». Din păcate, Wikipedia nu este o sursă de informare creată de profesionişti, ci de un grup de amatori. Durandin este o consilieră părtinitoare, iar autorul anonim al articolului din Wikipedia i se supune docil şi scrie „luat”, în loc de „eliberat”. Şi manipulează, astfel, conformându-se unei strategii de grup”.

„Sacrificiile Armatei Române, efortul Aliaţior sunt parte a unei traiectorii morale, a eliberării lumii de fascism şi de întoarcere la ordinea stabilită prin Tratatele de Pace de la Paris în 1919-1920. Clujul a fost eliberat de sub ocupația trupelor horthysto-naziste de către Armata a 4-a Română condusă de generalul de corp de armată Gheorghe Avramescu, cu şapte divizii. Una dintre divizii – Divizia 18 Infanterie-Munte Română – a fost sub comanda Corpului de armată 104 sovietic”.

„La 9 octombrie, Corpul 6 Armată român a trecut frontiera trasată în 1940, în urma Dictatului de la Viena, în zona Mociu-Cojocna. Diviziile 9 şi 12 Infanterie ale acestui Corp de Armată au eliberat Cojocna. Apoi, Divizia 21 Infanterie a înaintat în direcţia Corpadea-Jucu, iar Divizia 9 în direcţia Cojocna-Apahida. Ieșirea din Cluj a fost blocată din direcţia Vâlcele- Feleacu, spre vest, de Divizia 18 Infanterie-Munte Română și de Corpul de armată 104 sovietic, care au străpuns, în 10 octombrie, frontiera impusă prin Dictatul de la Viena pe aliniamentul Feleacu-Gheorgheni. Corpul 2 al Armatei a 4-a Română, condus de generalul Nicolae Dăscălescu, a dat lupte grele în zona Lechinţa de Mureş-Ceanu Mare, cu Diviziile 8 Cavalerie Purtată şi 20 Infanterie. La 10 octombrie a fost eliberată zona Răscruci, iar până seara a fost cucerit un punct strategic: şoseaua Reghin-Cluj. Ostașii români au intrat în dispozitivul inamicului. La 11 octombrie, ora 10,30, Divizia 21 Infanterie se afla la Someşul Mic, după lupte grele. Armata Română a respins 11 contraatacuri ale inamicului în zona Apahida-Someşul Mic. Pe latura opusă a teatrului de război, Divizia 18 Infanterie – Munte a cucerit înălţimile dinspre nord-est de deasupra Clujului şi, de la ora 11,00, a înaintat, prin lupte crâncene, pe linia Sânicoară – aeroportul Someşeni – nordul Clujului. Inamicul și-a dat seama că va fi încercuit, dată fiind înaintarea, din stânga, a Diviziilor româneşti 2 Munte şi 1 Cavalerie, care au eliberat Gilăul. Primejdia încercuirii l-a determinat pe inamic să se retragă din Cluj în mare grabă, între orele 11,00-12,00, pe direcţia Chinteni-Baciu. Așadar, Clujul era eliberat de inamic, în 11 octombrie, la ora 12,00”.

„Trupele Corpulului 104 Sovietic erau amplasate pe pantele de nord Feleacu şi Gheorgheni, „în apărare temporară”, şi au intrat în Cluj în după-amiaza zilei de 11 octombrie, alături de unităţi ale Diviziei 18 Infanterie-Munte română şi ale Diviziei 1 cavalerie română. Comandantul sovietic i-a comunicat generalului Gheorghe Mihail, şeful Marelui Stat Major al Armatei Române, că Divizia 18 Infanterie-Munte Română, de sub propria-i comandă, „s-a acoperit de glorie” în luptele pentru eliberarea Clujului, de altfel ca şi celelalte divizii româneşti ale Corpurilor 6 şi 2. Armată Română s-a luptat eroic pentru a reuși încercuirea Clujului: inamicul a fost nevoit să se retragă din oraş în 11 octombrie, între orele 11,00 – 12,00. Este utopic ce scrie Wikipedia în limba franceză, cum că oraşul Cluj a fost „Luat de sovietici şi de români în septembrie 1944…”, Formularea corectă, conformă faptelor istorice, este aceasta: „Oraşul Cluj a fost eliberat de către trupe ale Armatei a 4-a Române şi ale Corpului de Armată 104 Sovietic, în octombrie 1944.”

„Rectorul Iuliu Hațieganu al Universității ‚Regele Ferdinand I’ (azi Universitatea ‚Babeş-Bolyai’) – instituție aflată în refugiu la Sibiu între anii 1940-1944, după Dictatul de la Viena -, anunța, la 12 octombrie 1944, în şedinţă extraordinară a Senatului Universitar: “Clujul a fost eliberat, ieri, 11 octombrie 1944, de către Armatele Române şi Sovietice, știrea este confirmată”. Rectorul adăuga: “Aceasta este ziua cea mai frumoasă pe care toţi am dorit-o şi în mod egal o iubim. În cei patru ani de pribegie, fiecare dintre noi am dat tot ce am avut mai scump pentru a ţine trează, aici şi în toate oraşele mari din Transilvania, ideeea eliberării Transilvaniei. Eliberarea Clujului trebuie deci să fie pentru Universitatea noastră prilej de manifestaţie în aceste zile mari…”. Senatul a votat o moţiune în care se arată că “Prin eliberarea Clujului de către armatele române şi ruseşti se pecetluieşte cu sânge, din nou şi definitiv, istoricul act al Unirii din 1 Decembrie 1918…”

„Wikipedia în limba franceză difuzează și enormitatea că orașul Cluj a fost ocupat de sovietici din 1945 până în 1952. Sovieticii au ocupat Basarabia şi nordul Bucovinei, dar niciodată Clujul”, a subliniat Vasile Lechințan.

***

La 24 August 1944, ora 4,00, România a încetat toate operaţiunile militare împotriva URSS, pe toate teatrele de operaţiuni militare, a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite, a rupt relaţia cu Germania şi sateliții săi, şi a luptat cu mari sacrificii, alături de Puterile Aliate, împotriva Germaniei şi Ungariei, cu scopul de a redobândi independenţa şi suveranitatea ţării.

Istoricul Vasile Lechințan, mulți ani referent-cercetător la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, a dedicat mare parte a studiilor sale următoarelor domenii: Istoria Clujului; Revoluţiile de la 1848-1849; Răscoala lui Horia; Oficialii de stat români din Transilvania până la 1918; Istoria românilor din fostele scaune secuieşti; Convieţuirea paşnică româno-maghiară şî româno-săsească în Transilvania; Consecinţele Dictatului de la Viena. Domnul Vasile Lechințan va corecta, într-o viitoare ediție a cotidianului „Făclia”, și uchroniile Wikipediei despre Revoluția din 1848 din Transilvania.

Carmen FĂRCAȘIU