Timp de un deceniu, prof. univ. dr. Carmen Socaciu: Cel mai performant cadru didactic al USAMV

O carieră academică prestigioasă, dublată de activitatea de cercetător ştiinţific, capacitatea de a coagula în jurul său un grup motivat de discipoli dornici să consolideze întemeierile mentorului lor, onestitatea, tenacitatea şi rara modestie compun portretul de prestanță al unui universitar clujean de renume internațional, exemplu pentru colegii şi studenţii din Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV): prof. univ. dr. Carmen Socaciu.

Ea a fost desemnată oficial, timp de un deceniu, cel mai bun profesor al USAMV, fiind luate în considerare activitatea la catedră, articolele apărute în publicaţii de specialitate, precum și citările numelui său în articole ISI (Institute of Scientific Information) și Web of Science-Thomson.

În paralel cu activitatea didactică și de cercetare, prof. univ. dr. Carmen Socaciu s-a implicat, cu entuziasm, în viața universității. A pus în mișcare peste 15 noi colaborări ale USAMV cu universități europene. Este ambasador al României la Federația Europeană de Biochimie și Biologie Moleculară. ”Fiecare țară are un reprezentant în Federație. Am întâlniri pe acest profil cu ambasadori din întreaga lume și dezbatem, mai ales, pregătirea studenților și a doctoranzilor privind științele vieții – biochimie și biologie moleculară -, și în ce măsură calitatea cadrelor didactice trebuie îmbunătățită, în zilele noastre, pentru a atrage studenții spre cercetare. Este un punct cheie. Am avut marea onoare să reprezint România la Organizația Națiunilor Unite (ONU) și am fost aleasă în Comitetului Științific al celui mai mare institut al ONU, Centrul Internaționnal de Inginerie Genetică și Biotehnologie, cu sediul la Trieste (Italia) și filiale în Africa de Sud, India și China. A fost o competiție pentru un loc în Comitetul Științific. Fiecare țară a desemnat o personalitate, eu am avut onoarea ca Ministerul Cercetării să mă nominalizeze pe mine. Am fost 8 candidați din 175 de țări din lume, pentru un loc în Comitetul Științific, iar eu am fost aleasă, în 2019. Pentru România a fost un mare succes, sunt singura din Europa Centrală și de Est în acest Comitet din care fac parte și doi laureați Nobel”, a relatat, pentru cotidianul ”Făclia”, universitarul clujean.

Prof. dr. Carmen Socaciu a fost și creatoarea unor noi structuri la USAMV, precum primul Oficiu Erasmus – programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, cu secțiunile Învățare pe Tot Parcursul Vieții, Tineret în Acțiune, Erasmus Mundus, Tempus, Alfa și Edulink. ”În anul 1991 am făcut primele acorduri bilaterale. USAMV a fost prima universitate din România care a creat un Oficiu Erasmus și schimburi de studenți. Am creat și primul Birou de management al calității, cu evaluarea calității cadrelor didactice și a cercetătorilor în funcție de parametri scientologici. Când s-a făcut o primă clasificare a universităților din România, USAMV avea implementat deja managementul calității și am fost între cele 12 universități ale țării considerate de înaltă calitate”.

***

„Am avut, încă din anii de liceu, o atracţie deosebită spre chimie şi am dezvoltat-o prin studiile universitare de la ”Babeş-Bolyai”, sub îndrumarea unui mentor de excepţie, acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc, la Facultatea de Chimie. Dar destinul mi-a oferit posibilitatea să trec de la chimie spre biochimie, spre ştiinţele vieţii. Mi-am dorit şi am reuşit, zic eu, să fiu împlinită prin multiplele provocări în ştiinţă, dar mai ales prin numeroase experienţe, după crearea Școlii de biochimie la USAMV, tradiţional recunoscută graţie acad. prof. univ. dr. Cornel Bodea (1903-1985). Am marea onoare să lucrez chiar în biroul dânsului şi să pot merge pe un drum cu realizări aidoma celor care au făurit reputaţia sa”, a evidenţiat, prof. dr. Carmen Socaciu.

***

Traseul său profesional: de la teza de doctorat în domeniul compuşilor chimici cu activitate antitumorală, la mutageneză, carcinogeneză, studii pe care le-a dezvoltat în calitate de cercetător ştiinţific. „Am fost, iniţial, cercetător la filiala Cluj a Institutului „Louis Pasteur”. Am câştigat experienţă în domeniul biologiei celulare, toxicitate, mutageneză – proces de afectare şi modificare a materialului genetic. Materialul genetic evoluează rapid la organismele inferioare, virusurile şi bacteriile suferă mutaţii spontane. Şi animalele şi omul pot suferi mutaţii; radiaţiile sunt factori mutageni, pot să modifice structura materialului genetic – ADN (acidul dezoxiribonucleic), ARN (Acidul ribonucleic). Am debutat în acest domeniu lucrând şi în afara ţării, la Institutul „Louis Pasteur” din Paris. Experienţa dobândită în acest domeniu m-a condus spre citogenetică, apoi, prin bursele obţinute în Franţa, la Universitatea din Bordeaux, spre zona de biochimie celulară şi metabolismul secundar al plantelor, îndeosebi sinteza unor compuşi interesanţi din palnte, şi anume fitosterolii, care sunt omologii colesterolului. Am lucrat la Bordeaux pe enzime care reglează metabolismul sterolilor, cu foarte mare succes. Am câştigat, apoi, o succesiune de burse în Germania, lucrând pe culturi celulare, demonstrând, printre primii în lume, rolul deosebit pe care îl au pigmenţii carotenoidici care se inserează în membranele celulare şi împiedică absorbţia colesterolului. Am demonstrat că dacă membranele sunt saturate cu aceşti pigmenţi, atunci colesterolul nu mai are loc în membrană. Prin urmare efectul colesterolului este anihilat de pigmenţii carotenoidici. Aceste contribuţii au fost apreciate şi în Elveţia, unde am lucrat la Universitatea din Berna.

”La USAMV am primit donaţii valoroase de aparatură şi de reactivi și am pornit pe un drum necunoscut, cu o generaţie tânără, pentru care am gândit o strategie de dezvoltare a cercetării la zi, sincronă cu ceea ce se făcea în Europa de Vest. Am abordat tematici precum tehnologiile de microîncapsulare. Probioticele încapsulate aduc un aport deosebit hranei nostre zilnice; evităm, astfel, ingredientele sintetice. Doctoranzii mei sunt, azi, profesori, precum prorectorul Dan Vodnar, conf. dr. Sonia Socaci, prof. dr. Adela Pintea, director al Şcolii Doctorale din USAMV. Sunt 42 de absovenți ai USAMV cu teze de doctorat coordonate de mine, cu care am creat Școala doctorală de biotehnologii.

Doamna profesor Carmen Socaciu a început specializările în boli de nutriţie şi metabolice la Institutul „Louis Pasteur” din Bucureşti, apoi le-a continuat la Cluj, cu noua tehnologie numită metabolonică. ”În prezent se cunosc trei categorii mari de tehnologii omice: genomica – se ocupă de structura materialului genetic, manipularea lui; proteomica – se ocupă de evidenţierea proteinelor şi recunoaşterea organismelor pe baza amprentei proteice specifice; metabolomica – care evidenţiază metaboliţii, moleculele mici care dau specificitate unui organism, fie plantă, fie animal, fie bacterie, fie un fluid uman (sânge, urină). Are o aplicaţie excepţională şi sunt mândră că am creat această tehnologie în România, adică prima şcoală de metabolomică, indispensabilă în recunoaşterea materiilor prime, a surselor vegetale, recunoaştere biologică sau geografică. Amprenta poate fi diferită, de exemplu la vinuri, la struguri, de unde şi provenienţa geografică sau soiul, în funcţie de metaboliţii pe care îi sintetizează. La alimente, amprenta este extrem de importantă pentru autentificarea lor şi descoperirea unor falsuri”, a explicat universitarul clujean.

Metabolonica, importantă pentru calitatea şi siguranţa alimentelor

”În întreaga Europă este o discuţie foarte amplă despre falsificarea uleiului de măsline. Uleiurile scumpe sunt falsificate cu uleiuri ieftine, cele de măsline și dovleac sunt falsificate cu ulei de floarea soarelui. Găsim şi etichete de ulei de măsline extravirgin făcut însă din turte. Metabolonica are un rol esențial în controlul calității şi în siguranţa alimentelor. Metabolonica medicală are un rol major în recunoaşterea amprentei şi identificarea unor biomarkeri precoce de boli. De pildă, un nou biomarker, peptidul DAG, ar putea conduce la diagnosticarea bolii Alzheimer în stadii precoce.

Metabolonica va fi, în viitor, o tehnologie extrem de utilă în medicina personalizată. Fiecare persoană are o amprentă metabolică. Ea se modifică în funcţie de vârstă dar şi atunci când apar patologii specifice acelei persoane. Avem foarte multe proiecte cu Universităţile de Medicină şi Farmacie din Cluj şi din Timişoara pentru biomasă precoce în cancerul de sân, de prostată, în patologii localizate la nivelul intestinului, colonului sau ficatului”, a arătat prof. univ. dr. Carmen Socaciu.

Suplimentele alimentare

În ceea ce privește suplimentele alimentare, prof. dr. Carmen Socaciu spune că sunt multe discuţii pro şi contra. Ea consideră că acestea au apărut pe piaţă din dorinţa de a preveni anumite disfuncţii metabolice, mai ales la vâstnici. ”Dar, în timp, au devenit un bussiness şi atracţia pentru câştiguri a adus cu sine şi o calitate mai dubioasă a unor suplimente. Sunt categorii diferte: cele botanice – pudre sau extracte de plante -, şi cele integral sintetice, care sunt amestecuri de vitamine. Din păcate, populaţia nu consultă medicii şi ia suplimentele oarecum la întâmplare. În cantităţi exagerate aceste suplimente pot conduce, chiar ele, spre disfuncţii metabolice. Prea multe vitamine pot determina o proliferare tumorală. Sunt vitamine cunoscute ca fiind factori favorabili proliferării celulelor canceroase. Pot fi substanţe toxice, alcaloizi din plante nefavorabili sănătăţii. Alimentele cu modificări ireversibile şi cu aditivi sunt, desigur, nocive”.

Toxicitatea alimentelor de bază

Prof. dr. Carmen Socaciu a coordonat două teze de doctorat în care a fost identificat întregul lanţ alimentar, de la grâu depozitat în condiţii de umiditate, dezvoltarea unor mucegaiuri care produc micotoxine, (toxine fungice) și cum se transmit aceste toxine la produsele finale – pâine, biscuiţi ş.a.m.d. ”Este necesară păstrarea în foarte bune condiţii a cerealelor, pentru că altfel alimentele vor conţine aceste micotoxine; ele sunt hepatotoxice şi pot induce cancerul”.

Alimente îmbogăţite cu fitosteroli

”Fitosterolii, specifici vegetalelor, se găsesc în semniţeler oleaginoase, în uleiurile vegetale şi sunt competitori cu colesterolul, specific regnului animal. Fitosterolii sunt foarte valoroşi pentru că anihilează absorbţia colesterolui. Sunt teze de doctorat care au pus la punct tehnici de evaluare, amprente ale diferitelor uleiuri, unele de proveneinţă naţională – cum este uleiul de cătină, extrem de valoros -, comparativ cu alte uleiuri, şi verificarea de falsuri implicit. Prin fitosteroli se pot identifica falsurile la uleiul de rapiţă, la cel de floarea soarelui, etc. Se recunoaşte tipul de ulei în funcţie de ce fitosterol a fost detectat.

Compuși toxici care provin din ambalajele alimentelor și care migrează în alimente

Una dintre tezele de doctorat coordonate de prof. dr. Carmen Socaciu a dezvoltat tema ambalajelor din polipropilenă, PET-urile.”Prin studii extrem de riguroase, prin cromatografie gazoasă de înaltă performanță, evaluăm în ce măsură acești compuși cu potențial toxic migrează din plastic în alimente, în funcție de temperatură și de alți factori. Este o temă extrem de actuală la nivelul Uniunii Europene, iar în prezent se fac demersuri pentru a se renunța la materialele plastice pentru ambalarea alimentelor. Am coordonat și o teză de doctorat axată pe culturile celulare, normale și patologice, tratate cu pigmenți naturali din plante, pentru a arăta care sunt mecanismele prin care compușii din plante au efect protector față de anumite boli degenerative, tumorale. Pigmenții antocianici (se găsesc în regnul vegetal, în strugurii roșii, zmeură, fragi, vișine, coacăze negre, roşii, prune, mere, cireșe, căpșuni, etc.) și pigmenții carotenoidici (din ananas, roșii, ardei, morcovi, varză roșie, ceapă roșie) au efecte pozitive în celulele retinei și în cele fibroblaste specifice dermei”, a precizat universitarul clujean.

Carmen FĂRCAȘIU