Tentaţia de a transforma vestigii ale trecutului în „parcuri de distracţie cu inserţii «kitsch»”, criticată de Comisia Naţională „Limes”

Comisia Naţională „Limes” solicită administratorilor de monumente istorice să se delimiteze de tentaţia de a transforma vestigii autentice ale trecutului în parcuri de distracţie cu inserţii „kitsch”, atrăgându-le, totodată, atenţia asupra faptului că intervenţiile în cuprinsul unor situri care compun Frontiera Imperiului Roman trebuie să respecte standardele internaţionale privind conservarea, restaurarea, protejarea şi autenticitatea monumentelor la care a aderat şi România: Carta de la Veneţia (1964), Carta de la Lausanne (1990), Convenţia Europeană de la Malta (Convenţia Valletta) (1992) şi Carta de la Riga (2000).

„Aceste standarde fac referire la şi definesc: conservarea, restaurarea, reconstruirea şi reconstituirea monumentelor istorice, scopul primordial fiind păstrarea cât mai intactă a monumentului original, prin intervenţii minimale. Astfel, atunci când se efectuează restaurări, este indicat să se respecte principiul reversibilităţii acestor lucrări, iar materialele folosite la reconstrucţii să afecteze cât mai puţin monumentul, chiar şi atunci când materialele moderne utilizate sunt ulterior înlăturate. Trebuie evitată afectarea structurilor originale antice, fiind esenţială păstrarea caracteristicilor autentice ale monumentelor. Într-o atare perspectivă, orice acţiune care se realizează direct asupra monumentului este în detrimentul autenticităţii şi integrităţii patrimoniului reprezentat de acesta” – se arată în „Declaraţia de la Valea Drăganului” a Comisiei Naţionale „Limes”, din 29 septembrie a.c., cu privire la autenticitatea şi integritatea monumentelor de pe graniţa romană de nord a Daciei.

Cu prilejul celei mai recente reuniuni de lucru, din 20 septembrie a.c., membrii Comisiei Naţionale „Limes” au efectuat o vizită în teren pentru monitorizarea situaţiei castrelor romane de-a lungul limes-ului provinciei Dacia Porolissensis: Moigrad (Porolissum), Buciumi (ambele situate în judeţul Sălaj), Bologa şi Gilău (în judeţul Cluj). Conform acestora, situaţia din teren este „îngrijorătoare”.

„Conservările minimale din castrul roman de la Gilău au fost realizate în anii 1980, mai apoi în 1997, fiind adăugat pe zidurile originale antice un strat de ciment şi piatră de carieră, în neconcordanţă cu normele actuale, fără să fie realizată o documentaţie detaliată şi fără să fie marcat nivelul de la care a fost realizată conservarea. Cu toate acestea, monumentul original nu a fost afectat, fiind posibilă în viitor revenirea la starea sa iniţială, pentru noi demersuri de conservare şi punere în valoare a castrului. În ceea ce priveşte castrul de la Bologa, cercetările arheologice sunt în curs de desfăşurare. Starea monumentului este pe alocuri foarte bună, de aceea trebuie propuse în viitor soluţii optime de conservare şi punere în valoare a acestuia” – se arată în „Declaraţia de la Valea Drăganului” a Comisiei Naţionale „Limes”.

Despre cele două situri din Sălaj, membrii Comisiei Limes spun că intervenţiile în vederea conservării şi valorificării lor, din ultima perioadă, sunt de natură să aducă atingere autenticităţii şi integrităţii acestor monumente antice.

În Declaraţia de la Valea Drăganului, Comisia Naţională „Limes” semnalează pericolul reprezentat de intervenţii inadecvate, care trec cu vederea obligativitatea de păstrare a autenticităţii şi integrităţii vestigiilor patrimoniului cultural, afectându-le caracteristicile per ansamblu şi relaţia cu peisajul cultural din care fac parte. „Dacă înţelegem rolul educaţional şi importanţa turistică a zonelor amintite, conservarea patrimoniului imobil trebuie să primeze, astfel încât tehnicile de reconstituire şi reconstrucţie identificate şi puse apoi în practică să afecteze pe cât mai puţin posibil monumentele antice păstrate, pentru o reală punere în valoare a acestora. Cel mai mare pericol care decurge din abordările recente este acela de a afecta sau chiar anula şansa de accedere a acestor monumente antice la recunoaşterea internaţională a valorii şi semnificaţiei lor prin înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO” – arată membrii Comisiei „Limes”.

Aceştia cer administratorilor monumentelor istorice să se delimiteze de tentaţia de a transforma vestigii autentice ale trecutului în parcuri de distracţie cu inserţii „kitsch”. „Atragem atenţia asupra faptului că prin includerea în cadrul The Frontiers of the Roman Empire, sit UNESCO înscris în Lista Patrimoniului Mondial, cel mai extins monument arheologic din Europa, acestor situri antice situate de-a lungul frontierei romane a provinciei Dacia li se va recunoaşte valoarea excepţională la nivel internaţional. Pentru aceasta, este imperios necesar să fie luate toate măsurile care se impun, ca prin practici curente de restaurare şi punere în valoare, aceste monumente să nu fie reduse în viitor la locuri de divertisment de importanţă locală, lipsite de originalitate şi individualitate” – arată membrii Comisiei „Limes”.

Comisia Naţională „Limes” este formată din arheologii Felix Marcu (preşedinte), Ovidiu Ţentea, Alexandru Popa, Sorin Nemeti, Szilamér Pánczél, Ioan Carol Opriş, Coriolan Opreanu, Sorin Cociş şi Florian Matei-Popescu. Una dintre activităţile Comisiei este aceea de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman – vestigii antice păstrate pe teritoriul actual al României -, în contextul necesităţii realizării propunerilor şi a notei de fundamentare pentru înscrierea acestora în lista tentativă naţională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

M. TRIPON