Tehnologie inteligentă de supervizare a plantaţiilor de viţă-de-vie cu drone, prezentată la USAMV

România are o dezvoltare anacronică în ceea ce priveşte plantaţiile de viţă-de-vie, iar viticultorii au nevoie să se asocieze, în vederea achiziţionării de tehnologie smart, pentru a controla mai bine calitatea vinului care ajunge pe piaţa europeană, care este una competitivă, consideră specialiştii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, citați de AGERPRES.

Conferenţiarul Avram Fiţiu, de la Facultatea de Agricultură a USAMV Cluj-Napoca, a explicat, miercuri, presei, că la nivel european şi mondial viticultorii deja folosesc tehnologie avansată, de tipul dronelor conectate, care adună informaţii specifice cu privire la o plantaţie, pe baza cărora se pun apoi diagnostice cu privire la starea de sănătate a plantelor sau se decid soluţiile de îmbunătăţire a producţiei. Practic, cu ajutorul dronelor se poate face o analiză atât de detaliată încât specialiştii pot decide tratamente de fertilizare personalizate nu doar în funcţie de specie sau soi, ci şi în funcţie de specificul solului dintr-o anumită zonă a plantaţiei.

O astfel de tehnologie a fost prezentată miercuri la USAMV, în cadrul unui eveniment în care a fost lansat şi proiectul de creare a unui consorţiu de cercetare pe tematica viticulturii ecologice inteligente, în vederea accesării unei finanţări prin Programul European „Orizont 2020”.

„Este vorba de drone asistate care survolează sisteme viticole, ca să poată face un diagnostic foliar în ceea ce priveşte boli, dăunători şi carenţe de azot, fosfor, potasiu. Consumatorul vrea să consume un vin mai sănătos, iar pentru asta trebuie să coborâm nivelul de substanţe, de inputuri chimice pe care viticultorii le folosesc astăzi în întreaga lume. Ca să poţi face treaba asta ai nevoie de sisteme localizate ca să îţi spună în ce zonă a viei trebuie să reduci sau creşti nivelul de fertilizare organică sau anorganică, unde există o boală sau un dăunător, să poţi avea un control de factori de mediu mult mai performant”, a spus Avram Fiţiu.

La rândul său, reprezentantul firmei care a creat această tehnologie a precizat că ea a fost cercetată timp de mai mulţi ani în cadrul unor proiecte universitare. Imaginile obţinute cu ajutorul dronei sunt analizate cu ajutorul unui soft care poate să ofere interpretări referitoare la starea de sănătate a plantelor analizate, în funcţie de cromatica frunzei, dar şi de alte elemente şi informaţii.

„Noi supervizăm câmpurile viticole cu drone, cu ajutorul cărora obţinem imagini şi informaţia astfel obţinută o procesăm pentru a obţine diferite rezultate. Principalul este acela de a obţine hărţi pe baza cărora să înţelegem unde se dezvoltă plante sănătoase şi unde sunt zonele în care plantele suferă. Aceste hărţi pot fi apoi încărcate în anumite utilaje care fertilizează plantele, bazat pe nevoile lor, în loc de a le da obişnuitul amestec de fertilizatori. Această metodă s-a dovedit a fi atât de bună încât putem spune că producţia unei plantaţii poate fi îmbunătăţită în trei ani cu 12 la sută”, a spus Alessandro Guarneri.

Avram Fiţiu a mai explicat că, din nefericire, România a adoptat un sistem viticol anacronic şi că, în loc să preia modelul european al plantaţiilor mai mici dar cu produse de calitate, a ales modelul plantaţiilor industriale.

„Avem în România suprafeţe de vii foarte mari, vorbim de plantaţii de 10, 100, 300, 2.000 de hectare, faţă de Franţa, unde la Bordeaux sunt plantaţii de 4 hectare. Consumatorul european îşi doreşte un vin gustos dar mai sănătos. Ori într-un sistem industrial de vie cu sute de hectare, cum am gândit noi în România, din păcate, nu poţi să răspunzi acestor aşteptări vizavi de calitatea vinului. (…) Deci avem o problemă majoră de raportare la nivel viticol european. Dacă noi vrem în România să producem un vin de calitate, va trebuie să vedem ce face concurenţa noastră europeană şi să ne adaptăm la aceste tehnologii”, a spus Fiţiu.

Tocmai pentru că o asemenea adaptare ar putea fi peste puterile unor plantaţii de dimensiuni reduse sau de familie, USAMV a lansat miercuri proiectul „Eco Viti Smart”, care presupune crearea unor asociaţii în acest domeniu şi achiziţionarea de tehnologie cu ajutorul căreia să poată fi monitorizate, la nivelul unui judeţ, 10 până la 50 de plantaţii.

Potrivit lui Fiţiu, în Bazinul Carpatic există zone viticole în Alba, Sălaj sau Satu Mare. La evenimentul de miercuri au participat, pe lângă specialişti în agricultură şi reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole sau fermieri din Transilvania. Tehnologia cu drone mai poate fi folosită şi pentru livezi sau alte tipuri de plantaţii.

Articole din aceeasi categorie