Studiu privind schimbările nivelului oceanului planetar, realizat cu contribuția unor cercetători români

Nivelul apei mărilor și oceanelor ar putea continua să crească și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon și ale aplicării unor măsuri de combatere a încălzirii globale – este concluzia unei echipe internaționale de cercetători, din care face parte și un profesor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Studiul, inițiat de Oana Dumitru (prim autor), doctorand la Universitatea South Florida (absolvent și fost colaborator al UBB) și de Bogdan P. Onac (autor corespondent), profesor la Universitatea South Florida (și profesor asociat al UBB), a fost realizat în colaborare cu cercetători de la University of New Mexico, Universitat de les Illes Baleares și Columbia University și publicat în ultimul număr al revistei Nature, una dintre cele mai importante publicații științifice din lume.

Cercetătorii au descoperit că, în urmă cu 3 milioane de ani, nivelul apei mărilor era cu aproximativ 16 metri peste cel înregistrat în prezent, fapt care poate sta la baza predicțiilor legate de evoluția posibilă pentru perioada viitoare.

„Noi am realizat aceste reconstituiri utilizând un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă, care se formează doar în peșteri litorale. Am colectat astfel de speleoteme din peștera Artà situată în Nord-Estul insulei Mallorca (Spania). Fiind localizată la mai puțin de 100 m de țărmul Mediteranei, această peșteră a fost inundată în trecut de fiecare dată când a crescut nivelul mării. Fiecare stagnare a apei mării la un anumit nivel pentru cel puțin câteva sute de ani a lăsat «urme» în peșteră, respectiv repere morfologice”, afirmă prof. Bogdan P. Onac, adăugând că „putem și trebuie să folosim experiența perioadelor calde din trecut pentru a ne pregăti pentru ceea ce va urma și pentru a face predicții care să ne ajute să răspundem încălzirii globale din prezent”. „În condițiile în care peste o treime din populația globului trăiește la mai puțin de 50 de kilometri de o mare sau de un ocean, chiar și creșteri de o jumătate de metru sau un metru devin problematice”, consideră prof. Bogdan P. Onac.

Potrivit declarației Oanei Dumitru, au fost colectate 6 probe din nivele care se află astăzi între 22 și 32 de metri desupra nivelului prezent al mării. ”Prin măsurători radiometrice cu metoda uraniu-plumb am obținut vârste curpinse între 4.4 și 3.3 milioane de ani în laboratorul de datare de la University of New Mexico, unde am lucrat sub îndrumarea prof. Yemane Asmerom și Victor Polyak” – precizează Oana Dumitru.

Cercetătorii spun că una dintre cele mai relevante probe colectate are o vârstă de 3.3 milioane de ani, fiind situată într-un interval de interes foarte mare pentru comunitatea științifică, întrucât temperatura medie anuală a Pământului era, în acea perioadă, cu 2-3 grade Celsius mai ridicată decât valorile actuale, iar concentrația dioxidului de carbon atmosferic era similară celei înregistrate în prezent.

„Rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 m mai ridicat decât în prezent într-un astfel de scenariu din trecut. De aceea, această perioadă este folosită ca analog pentru a înțelege și a estima cât de repede va crește nivelul mării în viitor, în condițiile încălzirii globale care afectează planeta noastră. Deși, prin acest studiu, noi nu facem vreo predicție privind creșterea nivelului mării în viitor, rezultatele noastre vor fi de mare folos modelatorilor care estimează potențialele scenarii”, afirmă autorii studiului.

Concluziile studiului sunt că, și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, este probabil ca nivelul mărilor să continue să crească cel puțin până la nivelul atins în trecut. Cercetătorii iau în calcul și posibilitatea ca acest nivel să fie depășit în timp (într-o perioadă care ar putea fi de ordinul sutelelor sau al miilor de ani), ca o consecință a expansiunii apei din oceane în urma creșterii continue a temperaturilor.