Studenţi şi profesori de la Universitatea din Rouen, fascinaţi de Cluj-Napoca

Un grup format din profesori universitari şi studenţi de la Universitatea din Rouen a efectuat  un stagiu de documentare  la Cluj-Napoca, având ca temă patrimoniul imobil şi patrimoniul imaterial, între 6 şi 11 mai.

Grupul celor 18 studenţi, alcătuit din Mina Comelli, Alexis Jondet, Safa Hamila, Guillaume Dubois, Pauline Tinturier, Lise Morisseau, Léa Da Silva, Solenne de Beauville, Émilie Calderon, Adeline Voranger, Marine Duhamel, Amandine Allais, Frédérique Maret, Charlotte Arzul, Marine Feugray, Adrien Lemaire, Alexis Aunay și Sophie Marini, a fost coordonat de profesorii universitari Le Gras Corinne, Louiset Odette şi André Marc, co-directori ai masterului „Valorificarea  patrimoniului” la Universitatea din Rouen.

Tinerii din Franţa şi profesorii lor au vizitat Muzeul Etnografic  al Transilvaniei şi Parcul  Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (primul muzeu în aer liber din România, înfiinţat în 1929), Universitatea „Babeş-Bolyai”, Muzeul de Artă, Catedrala Mitropolitană şi Muzeul Mitropoliei, Salina Turda, Biserica „Cuvioasa Parascheva” şi complexul mănăstiresc din Feleac, dar şi multe alte obiective turistice clujene.

„Studenţii francezi din Normandia sunt înscrişi la masteratul cu tema «Valorificarea patrimoniului». În cadrul acestei formaţiuni, studenţii  vor obţine o cartă (document care le stabileşte misiunea) profesională de ghid conferenţiar. Ei au învăţat să conducă un anumit număr de activităţi, iar în particular, a trebuit să organizeze un stagiu colectiv în străinătate. Sejurul la Cluj a fost organizat de către studenţi. Fiecare dintre ei va susţine apoi o disertaţie, după care va obţine carta amintită. În fiecare an este aleasă, pentru stagiu, o altă regiune geografică. Anul acesta opţiunea a fost pentru Cluj-Napoca, tematica fiind axată pe patrimoniul imobil şi imaterial. Am ales să venim la Muzeul Etnografic al Transilvaniei pentru că acest profil corespunde tematicii pe care studenţii au decis să lucreze la Cluj. Nu este singura vizită, ieri am făcut un amplu tur al oraşului, am admirat edificii în stilurile gotic şi baroc. Noi, profesorii, pilotăm grupul. Cele două discipline principale sunt istoria şi geografia, eu şi colega mea, profesor Odette Louiset, suntem geografi, iar profesorul André Marc este istoric”, a explicat, pentru cotidianul „Făclia”, prof. univ. dr. Corinne Le Gras.

Sophie Marini a arătat, în context, că oraşul Cluj-Napoca i-a făcut o foarte bună impresie. „Clădirile m-au impresionat, mă aşteptam să fie cu mult mai vechi. Pentru mine baroc înseamnă secolul al XVII-lea, la Cluj s-a construit în acest stil şi în secolul al XIX-lea. Am descoperit la Cluj o notabilă varietate stilistică arhitecturală, chiar pe aceeaşi stradă. Circulaţia în oraş este intensă, dar te simţi bine. Este mult spaţiu verde şi apreciez enorm acest lucru. Evoluţia istorică oraşului se vede şi din statuile prezente pretutindeni şi apreciez şi acest detaliu. Toate marile momente istorice ale Transilvaniei sau  Clujului sunt marcate printr-un monument lucrat artistic în bronz”, a spus, pentru „Făclia”, Sophie Marini.

Émilie Calderon: „Clujul este un oraș al culorilor, îmi place nespus acest aspect. Este mult zgomot pe arterele de circulație, într-adevăr, dar cam peste tot în marile orașe e așa. Am analizat diferențele dintre edificiile de cult ortodoxe, catolice și protestante. Teza de masterat pe care o voi susține se referă la castelele medievale, funcția lor în zilele noastre, valorificarea lor ca parte a patrimoniului universal”.

Părintele Arhimandrit Alexandru Ghenț a fost un amfitrion desăvârşit la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Feleac, ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare al Moldovei. Lucrările lăcaşului de cult au fost executate între anii 1486-1488, cu o grijă deosebită, sub supravegherea regelui Matia Corvin însuşi. Părintele Arhimandrit a oferit explicaţii în limba franceză despre arhitectura gotică a bisericii, morfologia iconostasului, pictura murală și icoanele realizate de zugravul  Nistor din Feleac, în perioada 1760-1765, despre interiorul în stil bizantin al bisericii, precum şi despre restaurarea acesteia din anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României.

Vizita a continuat la aşezământul mănăstiresc „Sfânta Troiţă”, pe care tinerii francezi l-au numit „un mic paradis”, fiind încântaţi de pictura noii biserici, de micul muzeu etnografic şi de parcul minunat, cu toate florile primăverii. Părintele Alexandru Ghenț le-a oferit studenţilor albume de artă cu lăcaşele de cult din Feleac, dar şi o savuroasă cupă de vin alb făcut de localnici şi prăjituri ardeleneşti pregătite de gospodine destoinice.

Tinerii francezi au discutat, pe îndelete, cu părintele arhimandrit  despre  contextul în care Ștefan cel Mare a ctitorit lăcașe de cult în spațiul transilvănean, despre episcopia ortodoxă din Feleac, din secolul al XV-lea, devenită apoi mitropolie, despre apropiata vizită a Papei Francisc în România şi chiar despre cântul gregorian, liturgic, creștin catolic,  cu opt scări sonore, care pornea de la ideea muzicii line, prin vocea umană, și avea un parcurs gradual al melodiei.

Studenții din Rouen sunt convinși că vor reveni la Cluj-Napoca.

Carmen FĂRCAȘIU