Stresul şi sănătatea noastră

    Cu toţii am auzit deja despre stres, care este reacţia psihosomatică a organismului la o anumită situaţie, pe care o percepem mereu ca pe o posibilă ameninţare. Răspunsul organismului în faţa stresului a evoluat de-a lungul timpului, dar este sigur că stresul poate afecta serios sănătatea organismului.
Stresul are, pe termen scurt, un efect benefic asupra organismului, pentru că îl pregăteşte să facă faţă oricărei situaţii date. Pe termen lung însă, ameninţarea, percepută mental – dacă nu este rezolvată într-un timp rezonabil – poate duce la probleme diverse,  prin care individul tinde să-şi transforme reacţiile emoţionale în emoţii total negative, care ţin  organismul sub tensiune timp îndelungat, el consumându-şi în acest fel resursele energetice, totul culminând pe urmă cu oboseală, stare de apatie şi chiar declanşarea unor boli, cu  un deznodământ care poate fi extrem de grav.
Atunci când apare un pericol, hipotalamusul trimite semnale către glandele suprarenale, care produc hormoni steroizi, precum cortizolul, care duc la creşterea presiunii arteriale, dar şi a nivelului de zahăr din sânge. Pe lângă toate acestea, memoria şi concentrarea sunt şi ele mult afectate, tot din cauza suprasecreţiei acestui hormon. Asemenea modificări  pot duce şi la instalarea, în timp, chiar a  unor boli foarte serioase ca: afecţiuni cardiace severe, diabet zaharat, cancere, obezitate, depresii etc. Stresul determină şi apariţia unei stări de hiperexcitabilitate nervoasă, astfel că persoanele în cauză pot  avea şi tulburări grave ale somnului. Totodată, el (stresul) scade şi rezistenţa organismului la infecţii, mai  ales în urma unei  deteriorări a imunităţii faţă de acestea.
Pentru a combate efectele nedorite ale stresului, specialiştii recomandă astăzi o serie de activităţi, pentru a ne menţine sănătoşi fizic şi într-o formă psihică bună. Astfel, trebuie să facem:  mişcare de tip cardio,  practicând aerobic, alergare, ciclism, plimbări multe şi  mersul pe jos, utile sistemului circulator şi sistemului imun; includerea unor activităţi de tip hobby, sau a unor activităţi distractive complexe, care  reduc considerabil riscul pentru multe  îmbolnăviri; exerciţii de respiraţie, cu o serie de cel puţin 5 minute de inspiraţii şi expiraţii, corect coordonate zilnic, care  relaxează sistemul nervos;  odihna cu 7-8 ore de somn nocturn, pentru  scăderea oboselii fizice şi psihice.
Pentru a atenua senzaţia de stres de la serviciu, încercaţi să vă faceţi un spaţiu util, care să vă devină chiar prietenos şi astfel:  lăsaţi fotografia celui drag la vedere, luaţi-vă o plantă de interior, faceţi pauze regulate în care să vă îndepărtaţi mai ales de computer. De asemenea, nu uitaţi să respiraţi adânc, să vă organizaţi sarcinile într-o agendă, stabilind mereu, corect, toate obiectivele realizabile. Doza sănătoasă de optimism, de gândire pozitivă, pot ajuta pe fiecare ca perioada muncită zilnic sa pară mai puţin stresantă.
    Dr. Liana Monica DEAC