Strada Alexandru Vaida Voievod nr. 60: „Ocolul infinitului mic”…

Strada Alexandru Vaida Voievod nr. 60, vis a vis de Complexul Iulius Mall din cartierul Gheorgheni: părculețul care înconjoară blocul de locuințe construit prin anii 1960, îngrijit de mai bine de un deceniu de Doamna Maria, azi pensionară, în trecut profesoară de limba și literatura română, uimește prin meticulozitatea celei care convertește estetic orice lucrare menită să pună în valoare farmecul unui spațiu verde.

În fiecare primăvară, Doamna Maria strânge cu o migală impecabilă rămurelele uscate, le face mănunchi, legându-le cu sfoară pentru a putea fi mai ușor transportate de firma de salubritate. Toate frunzele uscate sunt adunate, încet-încet, în saci. În fiecare colț al părculețului este de aranjat câte ceva, iar Doamna Maria apare și dispare precum o zână bună, ca să nu lase nimic la voia întâmplării. Alături de părculeț este stația de autobuz din fața Complexului Iulius Mall. Prea mulți dintre călători fac abstracție de regulile elementare ale bunei-cuviințe și aruncă în părculeț sticle de plastic, pachete goale de țigări, ambalaje de tot felul. De o parte și de alta a stației sunt două coșuri de gunoi: călătorii nu le folosesc și aruncă, dezinvolt, gunoaie pe spațiul verde.

Doamna Maria s-a lăsat cu greu înduplecată să ne povestească despre lucrurile estetice pe care le face în micul univers din fața locuinței sale: „Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic” – versurile lui Marin Sorescu sunt o explicație sugestivă pentru efortul său generos și repetabil. Pornind chiar „de la nimic?” ne întrebăm noi.

Sunt lumi infinte în rondul cu iederă alcătuit de Doamna Maria în jurul trunchiului unui copac din păcate uscat și ulterior retezat. Doamna profesoară crede că din fostul arbore vor ieși lăstari și va prinde viață un alt voinicel verde. În micile cercuri concentrice betonate din părculeț, profesoara gospodină a plantat bulbi de flori, cu gândul la inflorescențele din timpul verii. „Sunt și doi nuci în părculeț, e drept, acum firavi, dar prezențe nobile”, ne spune Doamna Maria. „Suntem obișnuiți să asociem nucul și nucile cu proverbe, cu cimilituri, cu legende. Când ceva nu se potrivește deloc cu altceva spunem că e «ca nuca-n perete». Și așa este și cu noi, românii, în modernitate: «ca nuca-n perete», altfel nu s-ar arunca gunoaiele pe un gard viu sau pe un spațiu verde”.

„Clujul nu mai este un oraș curat. Cartierul Gheorgheni a fost, în anii trecuți, un cartier verde. Din păcate NU mai e. Populația cartierului s-a schimbat. Noii veniți nu au educația sănătății urbane – un atribut al curățeniei, al acelor șapte ani de acasă. În România, pe zi ce trece, zonele verzi se împuținează. Iar tăierile ilegale, la ras, ale pădurilor sunt catastrofale pentru viața noastră. Este o crimă să tai o pădure. În oraș, spațiile verzi au nu doar un rol estetic, întâi și întâi atenuează poluarea atmosferică. Resimțim, zi de zi, efectul de seră. Omul distruge perpetuu Pământul: clima s-a schimbat dramatic din cauza poluării și defrișărilor din  ariile forestiere. Există o lege a mediulu: nu este respectată! Pentru distrugerea mediului înconjurător ar trebui să fie date pedepse grele, ca și pentru crime. În România, trăim, azi, la propriu, printre gunoaie. Mai mult decât batjocoritor, România a devenit și o destinație pentru gunoaiele din Occident: zilnic aflăm despre alte și alte containere de mii de tone de gunoi aduse în țară din Vest pentru depozitare sau incinerare ultra poluantă. Cum este posibil așa ceva? Sunt rețele întregi de călăi care ne otrăvesc existența și ne scurtează firul vieții. Călăi otrăvesc natura și ne condamnă, astfel, la moarte. Este în afara oricărei îndoieli că suferim de boli generate de mediul poluat, de gropile ilegale de gunoi din prea multe locuri din România. Boli necunoscute până acum, precum este și acest coronavirus, sunt și consecința poluării, distrugerii mediului și sfidării normelor de igienă. Aici, în fața blocului, gardul viu și spațiul verde au devenit pubele pentru cei ce aruncă nesimțit tot soiul de ambalaje Nouă, românilor, dezorganizarea și incapacitatea puterii politice de a gestiona instituții și de a le pune în slujba cetățeanului ne-au jucat și ne vor mai juca mari feste”, ne spune Doamna Maria.

Ea leagă în mănunchi, pilduitor, și ramurile putrede ale vieții contemporane, grevate de pericole majore generate de omul de rând ori de potentații lumii. Primii 42 de miliardari de pe mapamond au bani cât jumătate din populația Terrei.

La doar câteva zeci de metri de părculețul îngrijit de Doamna Maria, în stația de autobuz de vis a vis de supermarketurile Kaufland și Lidl, te agresează spectacolul nefiresc al gunoaielor aruncate de personaje insalubre.

Municipalitatea ar trebui să încurajeze gospodarii care întrețin spațiile verzi ale orașului, precum face Doamna Maria, și să aplice amenzi substanțiale celor care transformă spațiul urban în zonă poluată, nocivă pentru sănătate. Sunt necesare campanii menite să restabilească bunele comportamente civice, urbane. Stațiile de autobuz ar trebui să fie supravegheate video, iar cei ce sfidează civilizația să fie identificați și obligați să plăteacă pentru obișnuința primitivă de a împrăștia peste tot gunoaie în jurul lor.

Pe  24 mai este marcată, începând din 1998, „Ziua Europeană a Parcurilor”. Între anii 1991 – 2009, în orașele românești au dispărut 401 hectare de spații verzi. Locul lor a fost luat de blocuri de locuințe și clădiri de birouri.

Carmen FĂRCAȘIU